Să vorbim un pic de rezultatele de la Evaluarea Națională. Oficialitățile au anunțat un succes și s-au bucurat de mulțimea notelor de zece, la Evaluarea Națională. Când te uiți, însă, mai atent, vezi de fapt un eșec găunos care era așteptat de ani buni. Și care nu are decât în parte legătură cu epidemia de coronavirus.
Cele mai multe note de zece din ultimii șapte ani, au spus autoritățile române, după Evaluarea Națională. Au fost 839 de zece și oficialii ne-au declarat că vom avea mai multe clase, cel puțin în București, care vor fi formate doar din copii de zece. Și ce poate fi mai bine decât asta? Mai ales că e și o rată mai bună de promovare decât în anii trecuți. Adică trei sferturi din cei înscriși au luat note peste cinci.
Doar că acest tip de statistică seamănă cu celebrele raportări la hectar de pe vremea lui Ceaușescu. Sub acest rezultat al “copiilor de aur” se ascunde, de fapt, golul care guvernează educația din România. Iar știrile proaste se adună.
Patru din zece copii care au pornit școala acum opt ani nu au au luat Evaluarea, adică 81 de mii. Fie că s-au prezentat și nu au luat, fie că nu s-au prezentat deloc. Mai este și situația în care au abandonat școala pur și simplu, fie nu se mai regăsesc în scriptele școlare. Ne rămâne speranța că o parte dintre ei merg la școlile profesionale, dar asta vedem la toamnă. Evident, nu știm câți au plecat în străinătate.
Această generație este și prima care a fost testată la fiecare doi ani, cu simulări naționale. Partea proastă este că simulările arătau deja o rată de eșec de până la 30 la sută, spune profesorul Mircea Miclea pentru site-ul edupedu.ro. Adică acest lucru ar fi putut fi prevenit. Iar problema cea mai mare este la țară.
46 la sută dintre copiii de la țară au picat testarea la matematică, iar aproape 40 la sută au picat cu totul. Grosul celor picați este din zonele mai sărace ale României. Și e un scenariu care nu ține de pandemie. Rezultatele proaste vin de ani buni încoace. Din 2016 până acum, Teleorman, Giurgiu, Vaslui sau Botoșani sunt pe aceleași locuri, cu doar jumătate din copii care trec clasa.
Este din ce în ce mai clar că performanța în școlile din România este legată de banii și implicarea părinților. Cu cât orașele sunt mai mari, mai civilizate, cu școli mai bine dotate, dar și cu părinți care pot trimite copiii la meditații, performanța devine mai bună. Cu cât mai multe meditații, cu atât mai multe note de zece.
Nici nu este foarte clar ce măsurăm. Testele PISA ne arată din ce în ce mai slabi, adică cu o calitate mai proastă a educației în relație cu mediile profesionale. Cu toate astea ne umplem de zece și în orașele mari ale României mii de copii se înghesuie între 9 și 10. E o dovadă c-am privatizat învățământul prin meditații ca să le oferim acces la școli mai bune, mascând, de fapt, că ce învață nu e util pe mai departe în societate. Cum cei săraci nu au acces la instrumentul meditațiilor, ei se pierd în această competiție.
Obiectivul nostru este să ia note mari, nu să-i pregătim pentru ceva anume sau să le descoperim calități pe care să le antrenăm. Așa am pierdut corpul elevilor de valoare medie și pregătim două tipuri de exporturi: cel al creierelor cu care se lucrează intens și cel al brațelor din sărăcie.
Și încă ceva, apropo de notele de zece. Dacă ele sunt bune și relevante și atât de multe de-a lungul anilor, de ce societatea noastră merge atât de prost?
Rubrica Rațiunea Zilei, de Cătălin Striblea, este de luni până vineri pe frecvențele Europa FM în emisiunile Deșteptarea și România în Direct.
O puteți găsi pe www.europafm.ro și sub formă de podcast, accesibil inclusiv în Aplicația Europa FM, iTunes și Spotify, dar și sub formă de episoade audio direct pe canalul de YouTube Europa FM.
