Raed Arafat, chemat să dea explicații la Guvern în cazul Colectiv: ”Improvizațiile” au avut un rol major în limitarea numărului de decedați

Dosarul Colectiv: Raed Arafat a mers, luni după-amiază,  la Palatul Victoria pentru a discuta cu reprezentanții Corpului de Control al Guvernului.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne trebuie să dea explicații despre modul în care s-a intervenit în cazul incendiului.

Totul după ce Corpul de Control a vorbit, între altele,  despre ”improvizațiile” autorităților în seara zilei de 30 octobmrie.

Punctul de vedere al Departamentului pentru Situații de Urgență din MAI

 

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) condus de secretarul de stat Raed Arafat a publicat pe site-ul oficial, răpunsul trimis Guvernului ca urmare a Raportului Corpului de Control, în care se arată mai multe deficiențe vizavi de modul în care DSU a organizat operațiunile de salvare în noaptea de 30 octombrie, la clubul Colectiv.

Potrivit DSU „primele echipaje de intervenție au ajuns la locul tragediei în 11 minute de la primul apel, timp cu 56% mai mic decât timpul de răspuns maxim (…) Sistemul național de intervenții de urgență a reușit mobilizarea unui număr de 61 de ambulanțe de tip B și C și trei ambulanțe de transport multiple victime (fiecare cu patru tărgi) la locul accidentului”.

De asemenea, DSU mai spune că „de la primul apel, care s-a înregistrat la ora 22:32, intervenția de salvare la locul incendiului a durat 1h și 48 de minute, ea s-a finalizat la ora 00:20, când a fost evacuată ultima victimă în viață, care a fost transportată către spital”.

Şeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a ajuns la locul tragediei la 23:20, după stingerea incendiului, și a dispus măsuri de evacuare a victimelor la mai multe spitale. Măsurile luate atunci, care se pot încadra la categoria „improvizații”, „au avut un rol major în limitarea numărului de decedați în prima noapte”, a precizat Arafat în răspunsul dat de DSU la Raportul Corpului de Control al Guvernului.

În ceea ce privește rolul secretarului de stat în operațiunile din 30 octombrie, Corpul de Control precizează în Raport că Arafat „ar fi trebuit să coordoneze toate activitățle de intervenție, nu doar activitatea de prim-ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului” însă DSU susţine că la ora la care Raed Arafat ar fi ajuns la locul incendiului, focul era deja lichidat şi se acţiona “pentru evacuarea victimelor din incinta clubului, acordarea asistenței medicale de urgență și evacuarea acestora către unitățile spitalicești”.

Raed Arafat mai precizează în raport că decizia de a nu ridica cortul spital mobil “a fost luată având în vedere că principala misiune a fost salvarea a cât mai multor vieți, dar și de faptul că acest lucru nu era necesar, fiind efectuată evacuarea rapid către spitalele care erau la distanțe mici. Instalarea ar fi fost obligatorie dacă trebuia să se aștepte un timp îndelungat până la evacuare”.

În ceea ce privește afirmația din Raportul de Control care spune că „resuscitarea victimelor a avut loc în condiții improprii direct pe asfalt”, DSU spune că „victimele asistate pe asfalt, aflate în stop cardio-respirator, nu puteau fi mutate în timpul manevrelor de resuscitare, deoarece acest lucru ar fi însemnat întreruperea manevrelor respective ceea ce nu este permis pentru mai mult de 10 secunde”.

Vizavi de faptul că „există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării Planului Roșu de Intervenție către toate entitățile implicate”, DSU recunoaște că „acest aspect a fost identificat ca o disfuncționalitate și la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Astfel că, DSU va reanaliza Planurile Roșii de Intervenție la nivelul fiecărui județ și la nivel de București, pentru reactualizare, „dacă acest lucru va fi necesar”.

„Menționăm că Disperceratele au fost deja supuse unei noi instruiri cu privire la prevederile Planurilor Roșii de Intervenție actuale. Cu toate acestea, reprezentanții conducerii Direcției Generale a Poliției Municipiului București și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București au fost prezenți la locul incidentului asigurând interoperabilitatea fluxului informațional pentru aplicarea măsurilor specifice Planului Roșu”, se arată în răspuns.

Potrivit DSU, o soluţie la această problemă ar putea fi „integrarea disperceratelor ISUBIF și SABIF, cel puțin a componentelor destinate situațiilor de urgență” și că asta „ar permite o coordonare mai bună în viitor”. Însă, DSU spune că această soluție nu se regăsește în concluziile Raportului de control.

Mai departe, DSU spune că „Reprezentanții Corpului de Control nu diferențiază conceptele de coordonare și conducere a unei intervenții. La fața locului intervenția a fost condusă gradual de către ofițerii și comanda ISU-B-IF, iar coordonarea a fost asigurată de șeful Departamentului, unele decizii în acest sens fiind luate telefonic chiar și înaintea sosirii sale la fața locului. Totodată este de înțeles că Șeful DSU nu poate conduce intervenția la incendiu ci doar să acorde sprijinul celui care o conduce din partea structurilor operative ale IGSU”, se arată în răspuns.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat susţine că cei “care au realizat Raportul Corpului de Control au fost probabil emoționați când l-au redactat”.

„Lipsa aparentă a unei coordonări este exemplul clasic de afirmație care nu are decât o bază emoțională (se pare că și autorii Raportului au fost curpinși de aceste sentimente când au preluat anumite informații, deloc de condamnat în contextul tragediei dar poate de evitat atunci când se redactează astfel de documente). Aparențele nu numai că înșeală, dar categoric nu pot fi baza unui raport. Pe aparențe se poate baza cel care privește la televizor, dar persoanele implicate (inclusiv autorii Raportului) trebuie să se bazeze pe fapte și date concrete”, se arată în răspunsul DSU.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă cere Corpului de control să clarifice situaţia vizavi de afirmațiile: „unele echipe s-au panicat”, „să comunice haotic”, „lipsa aparentă a unei coordonări”.

Cu privire la activarea “Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene”, DSU spune că „Declanșarea Mecanismului nu garantează un sprijin ci doar lansează un apel de sprijin. Autorătățile au decis alegerea unei căi mai rapide prin contactarea directă a structurilor care ar fi putut să se implice în tratamentul pacienților cu arsuri, ceea ce a permis obținerea unui răspuns rapid și prompt (sub 24 ore/răspuns). Pentru Mecanismul comunitar, paturile de spital nu reprezintă resurse ce pot fi solicitate, nici măcar cele destinate pacienților cu arsuri. Este în curs de elaborare o procedură la nivel european pentru aceste situații dar încă nu este aplicabilă”, se arată în răspunsul DSU.

Vizavi de afirmația din raportul Corpului de Control care spune că modul de acțiune al instituțiilor implicate a fost unul „sub medie”, DSU spune că „o astfel de apreciere este exprem de gravă și ea trebuie să fie susținută de argumente faptice, de precizarea elementelor cu care s-a realizat comparația precum și a metodologiei care a fost folosită pentru aceasta”. Astfel, DSU cere clarificări privind afirmațiile privind intervenția „sub medie”, întreabă cum a fost aclculată media pentru această intervenție și cere comunicarea unui exemplu d eintervenție similară care a avut un calificativ peste medie.

Nu în utlimul rând, în legătură cu transferul pacienților în străinătate, DSU face referire la procedura prin care se face asta și spune că din datele lor, „procedurile au fost aplicate pentru toți pacienții care au fost transferați în străinătate prin demersuri realizate prin instituții publice. Nu cunoaștem situații în care pacienții să fi fost transferați doar la solicitarea familiilor, fără respectarea acestor proceduri, în care acordurile medicilor curanți și ale spitalelor primitoare sunt esențiale, dar nu excludem posibilitatea că aceste modalități de transfer să fi fost utilizate pentru pacienții care s-au transferat pe cont propriu”, se arată în răspuns.

În ceea ce privește procedurile pentru transfer, DSU spune că acesta „implică anumite proceduri în care sunt implicate atât autoritățile din România cât și cele din spitalele de destinație, care includ: identificarea potențialelor clinici de destinație și obținerea acceptului acestora, identificarea pacienților transferabili din punct de vedere medical, întocmirea unui dosar medical al fiecărui pacient transferat, mobilizarea unor resurse materiale și umane pentru transportul aeromedical, aprobări de survol pentru aeronavele care transportă răniți…”.

 

 

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS