Ștefan Pălărie: Va trebui să ajungem în punctul în care numărul de parlamentari să fie redus, întrucât populația a scăzut. Avem o problemă de suprareprezentare | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
Invitat la ediția de marți a emisiunii „Piața Victoriei”, moderată de Tudor Mușat, liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie, a anunțat că 30% din posturile din administrația publică vor fi desființate, subliniind însă că reducerea efectivă nu va depăși 20% din numărul total de angajați. Aceasta înseamnă că aproximativ 13.000 de bugetari vor fi concediați, în timp ce restul de 10% reprezintă posturile neocupate. În plus, legea privind micșorarea numărului de parlamentari a trecut deja de Senat și urmează să ajungă în Camera Deputaților, care este forul decizional. Susținătorii acestei reduceri argumentează că, având în vedere scăderea populației, numărul parlamentarilor ar trebui ajustat proporțional. În acest context, senatorul USR a fost întrebat dacă referendumul din urmă cu 16 ani, care prevedea reducerea numărului de aleși, ar trebui pus în aplicare. Ștefan Pălărie a răspuns că „va trebui să ajungem aici și să punem lucrurile la punct”, subliniind că Parlamentul este supradimensionat și, mai important, că milioane de cetățeni au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. În continuare, senatorul a abordat și problema pensiilor magistraților, semnalând „câteva elemente stranii” remarcate în timpul discuțiilor din coaliție, cel mai semnificativ fiind faptul că asistăm la o „guvernare paralelă” din partea PSD.
Ștefan Pălărie: „Va fi o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi posibile, conform legii, dar, atenție, nu mai mult de 20% din numărul efectiv de angajați”
Tudor Mușat: S-a ajuns la un acord privind reducerea cu 13.000 de posturi din administrația publică?
Ștefan Pălărie: „Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii mei participanți la ședința de coaliție, au fost agreate câteva borne care cred că sunt importante, și anume să fie o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi posibile, conform legii, dar, atenție, nu mai mult de 20% din numărul efectiv de angajați. Și discutăm despre de unde sunt aceste cifre diferite, diferența între posturi pe organigramă, multe dintre ele neocupate, pe hârtie, și cele care au ocupanți. La prima vedere, cineva o să spună: «Domnule, e un număr enorm, depășește 10.000 de oameni care vor rămâne fără loc de muncă.» În egală măsură, la un mic calcul, îți dai seama că, dacă împarți la 40, ajunge undeva la vreo 300 de persoane pe județ. Dacă mai împarți la numărul de UAT-uri, ajunge la trei-cinci persoane pe primărie.”
Ștefan Pălărie: A fost agreată, în ședința de astăzi, o tăiere de 10% a cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale
Tudor Mușat: Înțeleg că s-a mai agreat ceva, domnule senator, și anume ca la nivelul administrației centrale, de data aceasta, deci diverse instituții centrale, să se aleagă între a da afară 10% din personal sau a reduce cu 10% cheltuielile. Și aici mi se pare un fel de capcană, pentru că, îmi imaginez, toate vor zice: „Lasă că reducem cheltuielile cu 10%.”
Ștefan Pălărie: „Asta a fost și mărul discordiei, dacă doriți, în intensele conversații din ședința de coaliție privitoare la reforma sau tăierea cheltuielilor din administrația centrală. Ce a fost agreat, înțeleg, în ședința de astăzi, este o tăiere de 10% a cheltuielilor de personal. Într-o companie privată e foarte simplu: ai fondul de salarii, știi ce valoare are, trebuie să te încadrezi în schimbările și, mă rog, tăierile. Asta înseamnă, inevitabil, niște micșorări de salarii. Sau niște micșorări de alte venituri care se dădeau până acum din acest fond, nu? Sigur. Sau, încă o dată, dacă tu ai o grilă de salariați — asta, cel puțin, vă pot spune din mediul privat, pentru că am lucrat și în companii multinaționale, și în firme mai mici românești —, acolo e foarte simplu: poți alege tu, fie să tai poate trei-cinci salariați care au salarii foarte mari și, cu asta, să-ți atingi ținta de economie, fie, dacă nu, atunci ar putea să tai mai mulți salariați cu salarii mici. […] Un criteriu important în administrația centrală este tocmai acesta: se înființează noi servicii, adică unități de activități în cadrul instituțiilor, precum birouri, departamente sau divizii — iar diviziile, de obicei, sunt inspirate din mediul privat. În aceste cazuri, un șef trebuie, aproape întotdeauna, să aibă o secretară, eventual și consilieri sau o echipă, un șofer și așa mai departe. Or, în această chestiune, ceea ce își dorește coaliția, și pentru care noi am militat, este să tăiem acolo unde există risipă și ineficiență, nu să tăiem din oamenii care sunt de bună credință în aparatul de stat.”
Ștefan Pălărie: „Sunt parlamentar într-un Parlament supradimensionat”
Tudor Mușat: Ne apropiem de acel moment în care, mă rog, poate nu la 300, cum a zis referendumul vechi de 16 ani, dar măcar la acea reducere a numărului de parlamentari făcută proporțional cu scăderea populației României din ultima vreme?
Ștefan Pălărie: „Cu siguranță da, va trebui să ajungem aici și să punem lucrurile la punct. Eu astăzi sunt parlamentar într-un Parlament supradimensionat. Dacă vă uitați la ultimul recensământ, populația și structura populației s-au schimbat, deci aici ai o problemă de suprareprezentare. De asemenea, dacă te uiți la matematica modului în care sunt organizați numărul de senatori și deputați pentru fiecare circumscripție, județ, diaspora, față de realitatea cotidiană (unde sunt votanții, electoratul, oamenii, cetățenii care trebuie să fie reprezentați), stai foarte prost. Dar, pe lângă aceste argumente, rămâne pentru mine argumentul suprem, și anume că există un referendum în care milioane de oameni au votat pentru o consultare publică privitoare la un Parlament cu 300 de parlamentari.”
Ștefan Pălărie: „Am asistat la acest fenomen de guvernare paralelă din partea PSD”
Tudor Mușat: Cât despre pensiile magistraților și vârsta de pensionare a magistraților, domnule senator Pălărie, aici pare că totul s-a blocat.
Ștefan Pălărie: „Aici nu înțeleg ce s-a întâmplat și sunt câteva elemente stranii. Am asistat la acest fenomen de guvernare paralelă din partea PSD — vreau să vă spun, am inventat termenul ăsta — guvernează paralel. În sensul în care, deși sunt parte din coaliția de guvernare și aveam discuții regulate cel puțin o dată pe săptămână, am și spus: dacă e nevoie, stăm 18 ore într-o ședință de coaliție până cădem de acord, nu ieșim din Palatul Victoriei sau din clădirea Parlamentului, unde se întâmplă discuțiile, până nu se finalizează cu o concluzie. În schimb, am văzut un PSD care spunea că are pe surse — patru surse, cinci surse, nu era clar câte —, doleanțele magistraților și, în felul ăsta, dacă s-ar mai modifica câte ceva, și anume la cuantumul sau procentul cu care se poate ieși la pensie față de valoarea salariului în plată, și, în partea cealaltă, numărul de ani în care intră în vigoare vârsta de pensionare de 65 de ani, atunci s-ar putea să fie un nou proiect care să fie bun pe fond. Asta mi se pare o mare înțelegere între ei: că, dacă tu, ca magistrat, știi de la bun început că, dacă faci o variantă care îmi place mie, ea va trece la Curtea Constituțională, înseamnă că tu ești pe mână cu Curtea Constituțională.
