Radu Vancu, despre programa școlară pentru Limba și literatura română la clasa a IX-a: Problema acestei programe este că se concentrează exclusiv pe literatura veche/ Propune o scriitură care vorbește despre o lume complet străină elevului | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Viitoarea programă școlară la limba română pentru clasele de liceu a generat numeroase controverse, atât din perspectiva conținuturilor, cât și a modului în care a fost aprobată. Numeroase voci din mediul universitar și preuniversitar critică lipsa de transparență, dar și lipsa de adecvare la nevoile de învățare ale elevilor. Profesorul Marcel Bartic a discutat în cadrul emisiunii „Academia Europa FM”, alături de invitatul său, scriitorul Radu Vancu, despre ce, cum și cât vor mai citi elevii de liceu după aprobarea acestei programe. Dacă vrem ca tinerii din România să citească, trebuie să le oferim infrastructură și sprijin, să le trezim curiozitatea pentru lectură, consideră scriitorul. Totodată, acesta subliniază faptul că am ieșit din galaxia Gutenberg, din galaxia textului tipărit, și am intrat în galaxia Zuckerberg, în galaxia rețelelor sociale, motiv pentru care trebuie să adaptăm cerințele și cultura textuală anterioară la nevoile noilor generații, concentrate pe imagine. În plus, potrivit scriitorului Radu Vancu, marea problemă a programei pentru clasa a IX-a este faptul că se concentrează exclusiv pe literatura veche.
Radu Vancu: „Ieșim din galaxia Gutenberg, din galaxia textului, din galaxia textului tipărit și am intrat în galaxia Zuckerberg, în galaxia rețelelor sociale”
Marcel Bartic: Sunt peste 2.500 de nume din învățământul preuniversitar și universitar, oameni care s-au pronunțat împotriva acestei programe școlare sau, mă rog, a modului în care a fost redactată. Care sunt, dacă ar fi să sintetizăm cumva, motivele care au generat nemulțumiri atât de mari?
Radu Vancu: „Motivele nu sunt greu de înțeles. Vrem ca tinerii din România să citească, nu? Ne plângem mereu de faptul că barometrele de consum cultural indică aceste cifre pur și simplu deprimante, potrivit cărora în România nu se citește. Există și explicații pentru asta. Există infrastructură pentru carte în România? Nu avem biblioteci suficiente, nu avem librării suficiente, nu avem politici de lectură ale statului român, nu avem scutirea de TVA pentru carte, nu avem vouchere de cărți pentru elevi și pentru studenți. Nu avem, pe scurt, aproape nimic concret cu care să îi determinăm pe copiii noștri să citească, pentru că toată planeta trece prin aceeași problemă. Ieșim din galaxia Gutenberg, din galaxia textului, din galaxia textului tipărit și am intrat în galaxia Zuckerberg, în galaxia rețelelor sociale, în galaxia imaginilor, iar provocarea este următoarea: trebuie să ducem în creierele copiilor noștri, care sunt formidabile procesoare de imagine, textul care vine din miile de ani de cultură textuală anterioară. Aceasta este provocarea la care toată planeta are de răspuns și fiecare cultură de pe planeta aceasta, care se ia în serios, încearcă să găsească niște soluții, niște răspunsuri la această provocare uriașă, pentru că, dacă nu vom reuși să ne transportăm poveștile din civilizația textului în civilizația imaginii, în civilizația copiilor noștri, asta va însemna un decalaj de cunoaștere pentru generațiile care urmează.”
Radu Vancu: „Modelele acestea istorice, cronologice, nu mai sunt practicate în majoritatea culturilor europene”
Marcel Bartic: La o primă lectură, acestă programă școlară pare că spune mai multe despre autori, despre stadiul, etapa istorică în care au rămas ei blocați, și mai puțin despre elevii la care ar trebui să ajungă aceste conținuturi, pentru că, dacă am înțeles eu bine, este mai degrabă un soi de istorie a literaturii, prezentarea ei cronologică. Mai are această manieră de a le prezenta elevilor literatura vreun impact?
Radu Vancu: „Problema nu este atât faptul că este cronologică, să spunem, sau că are niște ancore istorice. Bun, poate să facă și asta, adică este, într-adevăr, util ca elevii să înțeleagă de unde vine literatura română, care sunt începuturile ei. Problema este că rămâne numai acolo. Aceasta este problema. Modelele acestea istorice, cronologice, nu mai sunt practicate în majoritatea culturilor europene și, în puținele locuri în care mai sunt practicate, în Franța, de exemplu, ele sunt echilibrate, aceste ancore istorice, cu texte ale prezentului, ca să fie mai limpede.
Radu Vancu: „Aceasta este problema programei acesteia: faptul că ea rămâne exclusiv pe literatura veche”
Scriitorul Radu Vancu susține că, pentru un elev care a trecut prin evaluarea națională, clasa a IX-a ar trebui să fie un an de adaptare și familiarizare, în care contactul cu literatura să se realizeze prin texte care răspund direct sensibilităților lor. Astfel, elevii ar trebui să înțeleagă că literatura este și „despre întrebările, speranțele și temerile lor” și că poate fi „un instrument esențial în descifrarea realității”.
Radu Vancu: „Aceasta este problema programei acesteia: faptul că ea rămâne exclusiv pe literatura veche. Ai un copil de 14–15 ani, a trecut printr-o evaluare națională. Știm cât de stresante sunt, știm ce înseamnă o evaluare la clasa a VIII-a, cum stresează măcar un an sau doi familia și chiar familia extinsă. Trece de evaluarea națională, intră în clasa a IX-a. Clasa a IX-a era un an al libertății, din punctul acesta de vedere, pentru profesorul de română. Avea libertatea de a alege texte mai contemporane, texte care să răspundă în mod direct sensibilității elevilor, care să arate că literatura este și despre lumea lor, este și despre întrebările, speranțele și temerile lor și că literatura este un instrument esențial în descifrarea realității, în raportarea la realitate. Asta se pierde, pentru că acum clasa a IX-a îi va fi ocupată, conform acestei programe, exclusiv cu literatură veche, de la cronicari venind încoace, spre secolul al XIX-lea. Adică o literatură care vorbește despre o lume complet străină elevului. El nu mai are codurile acelei lumi. Nu văd de ce facem asta, în loc să facem lucrul empiric, verificat deja: să aducem literatură contemporană, care îl poate îndrăgosti cu adevărat de literatură.”
