Lista amenințărilor la siguranța națională a fost extinsă semnificativ în proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare.
Jurnaliștii de la G4 Media, care spun că au consultat proiectul, scriu că în categoria amenințărilor la securitatea națională au fost incluse, suplimentar față de legea în vigoare, criminalitatea organizată și acțiunile sau inacțiunile care vizează sistemul de administrație, de sănătate, de educație, patrimoniul cultural, infrastructuri critice din comunicații și tehnologia informației, dar și interesele care țin de energie și cercetare.
Iar dacă o faptă potențial periculoasă la adresa siguranței naționale este cercetată de SRI, atunci ofițerii serviciului secret pot să realizeze interceptări, înregistrări și filaje pe baza mandatelor pe siguranță națională obținute de la un judecător (așa numitele MSN-uri).
Potrivit Articolului 16 din proiectul de lege, SRI adresează solicitările de emiterea a MSN-urilor direct președintelui Înaltei Curți, fără să mai treacă prin filtrul Parchetului General, ca până acum.
Astfel, serviciile riscă să devină din nou un veritabil organ de urmărire penală, ceea ce a fost interzis printr-o decizie CCR din 2016, mai scrie G4 Media.
Europa FM l-a contactat pe unul dintre membrii Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, deputatul Alexandru Muraru.
El spune că proiectul de lege care vizează activitatea SRI nu a ajuns la comisie:
„Aceste proiecte nu au ajuns în dezbaterea comisiei permanente comune a Camerei și a Senatului pentru controlul asupra Serviciul Român de Informații. Din câte știu, ele se află acum sau au fost transmise către Comisia de Apărare din Cameră și urmează să fie dezbătute.”
Pe de altă parte, G4 Media mai scrie că un alt articol din proiectul de lege ce vizează activitatea serviciilor secrete le-ar da voie acestora să folosească informațiile obținute drept mijloace de probă în dosarele penale. Ori acest lucru a fost interzis printr-o serie de decizii ale Curții Constituționale.
Aceste noi dezvăluiri vin după ce G4 Media a scris în cursul acestei săptămâni că serviciile secrete ar putea primi atribuții suplimentare și ar avea protecție suplimentară în cazul în care procurorii ar începe anchete împotriva unor ofițeri.
Cristina Guseth, de la Freedom House România, crede că asemenea prevederi sunt periculoase și întorc România într-o epocă neagră din istoria sa:
„Nu mi se pare normal ca ei să aibă un statut special în sensul de a fi deasupra legii, de a fi informați dacă se face percheziție, de a putea începe o anchetă împotriva unui ofițer SRI și cu aprobare de la președintele țării. Deci, lucrurile astea care le acordă un regim special nu mi se par că sunt rezonabile și compatibile cu un sistem democratic.”
Deputatul Alexandru Muraru spune însă că opinia publică nu trebuie să se sperie.
Legile siguranței nu vor fi adoptate prin răspunderea Guvernului, ci vor fi dezbătute, iar o atenție sporită se va acorda drepturilor civile:
„Ce mi-au spus unii colegi e că ar fi peste 1.200 de pagini, cei din Comisia de Apărare, dar și acolo urmează să fie studiate pentru că nu le-au studiat până acum. Cred că este extrem de important că acest pachet vine în Parlament. Din punctul meu de vedere, această dezbatere va dura ceva timp, nu știu dacă se poate face repede, sunt foarte multe chestiuni sensibile. Nimeni nu trebuie să plece la drum cu preconcepția că există o voință politică în a restrânge drepturile și libertățile civile.”
