Guvernul va avea ca principală prioritate în săptămâna următoare finalizarea proiectelor de lege necesare pentru accesarea fondurilor din PNRR, astfel încât acestea să fie adoptate de Parlament, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan.

Premierul interimar Ilie Bolojan: Principala activitate din următoarea săptămână – finalizarea proiectelor de lege care vor trebui puse pe agenda Parlamentului

• „Principala activitate din următoarea săptămână, care a fost discutată și astăzi în ședința de guvern, este legată de finalizarea proiectelor de lege care vor trebui puse pe agenda Parlamentului și adoptate, în așa fel încât România să își încaseze sumele aferente PNRR. Am inventariat aceste proiecte. Sunt șase proiecte de bază și încă trei proiecte secundare, pe care ne propunem să le finalizăm până săptămâna viitoare. Asta înseamnă că vor fi încheiate discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe fiecare domeniu, în așa fel încât ceea ce trimitem Parlamentului pentru a fi dezbătut să aibă avizul Comisiei.”

Ilie Bolojan anunță că Guvernul a început procedurile pentru un proiect de lege care vizează majorarea anvelopei bugetare dedicate creșterii salariilor unor angajați de la stat

Premierul interimar a explicat că proiectul trebuie trimis Comisiei Europene pentru avizare, înainte de a fi aprobat de Parlament. Este unul dintre proiectele de care depinde primirea unei părți din sumele datorate României prin PNRR, a declarat premierul interimar, Ilie Bolojan.

• „Primul este legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aici, aspectul principal care se negociază cu reprezentanții Comisiei Europene este ca acest proiect, odată aprobat, să crească anvelopa salarială, adică fondul total de salarii, cu o valoare care să păstreze actuala pondere a cheltuielilor de personal, exprimată procentual, la același nivel, respectiv maximum 8,1% din PIB. De asemenea, în condițiile în care se face această majorare la nivelul maxim, să se identifice alte soluții legate de reducerea cheltuielilor sau de creșterea veniturilor la bugetul de stat. În ceea ce privește aspectele care țin de discuțiile privind grilele de salarizare și celelalte aspecte care țin de negocierile cu reprezentanții grupurilor profesionale care lucrează în sectorul public, aici discuțiile au avut loc, iar Ministerul Muncii trebuie să integreze aceste discuții în propunerea finală. Însă Comisia Europeană este interesată în principal de anvelopa salarială, grilele și propunerile fiind făcute pe baza unui contract de consultanță încheiat cu Banca Mondială în acest sens.”

Al doilea proiect vizează actele normative din domeniul integrității

• „Al doilea proiect important este legat de actele normative din domeniul integrității. Finalizat de către Ministerul Justiției și de către Agenția Națională de Integritate, în momentul de față este trimis partidelor politice și liderilor de grup pentru a putea fi consultat. Vom mai avea o consultare în a doua jumătate a săptămânii viitoare cu reprezentanții Comisiei Europene și ar trebui ca și acesta să poată fi trimis.”

Proiectul al treilea. Ilie Bolojan : „așa-numitul proiect Bonus-Malus”

• „Al treilea proiect important este așa-numitul proiect „Bonus-Malus”, și anume proiectul privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanței pentru personalul ANAF, pentru cel de la Ministerul Finanțelor și de la Antifraudă, în vederea consolidării colectării veniturilor la bugetul de stat și combaterii evaziunii fiscale. Acest proiect este și el prezentat Comisiei. Urmează să primim un punct de vedere până la începutul săptămânii viitoare și va fi transmis pe circuitul parlamentar. O primă formă este deja depusă în Parlament.”

Premierul interimar Ilie Bolojan: „Un al patrulea proiect este propunerea legislativă pentru modificarea Codului administrativ”

• „Este vorba despre reglementări privind cariera funcționarilor publici, concursurile și modul în care se avansează, în așa fel încât să ne asigurăm că avem concursuri corecte și că profesioniștii sunt promovați. Este un proiect gestionat de Ministerul Dezvoltării și de ANFP, respectiv Agenția Națională a Funcționarilor Publici, și acesta urmează să fie promovat săptămâna viitoare.”

Proiectul de lege privind Codul urbanismului

• „Al cincilea proiect este proiectul de lege privind Codul urbanismului. Acest proiect se află în Comisia pentru administrație de la Camera Deputaților de la sfârșitul anului trecut. Necesită discuții în continuare, atât pe articolele generale, cât și pe aspectele care țin de articolele incidente municipiului București, de relația dintre Primăria Generală și primăriile de sector, având în vedere referendumul care a fost votat de cetățenii Bucureștiului și care prevede mutarea documentațiilor de urbanism la Primăria Generală. Și în acest caz, discuțiile ar trebui finalizate săptămâna viitoare, în așa fel încât să avem un proiect de cod clarificat pe articole, iar acesta să poată intra imediat la votul final în Camera Deputaților. Așadar, aici procedura se poate încheia destul de repede.”

Un alt proiect important este cel legat de decarbonizare, spune premierul interimar

• „Un alt proiect important este cel legat de decarbonizare, în ceea ce privește sectorul de încălzire și răcire. Și aici proiectul a fost discutat în Senat zilele trecute și au lipsit trei voturi pentru a fi adoptat. Proiectul va fi redepus la Camera Deputaților, în așa fel încât să reintre pe circuit, și vom căuta să comunicăm, prin reprezentanții Ministerului Energiei, care este ministerul responsabil, și prin cei ai Ministerului Mediului, cu reprezentanții grupurilor parlamentare, pentru a clarifica toate aspectele care țin de acest proiect.”

Bolojan anunță că sesizează CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ

Guvernul sesizează Curtea Constituțională cu privire la un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție. Totul vine după ce Curtea de Apel a obligat Guvernul să plătească salariile restante ale magistraților, plus penalizări zilnice de 1% pe zi, care se ridică în prezent la aproximativ 9 milioane de euro. Decizia nu este definitivă, iar recursul se va judeca pe 9 iulie, la Înalta Curte. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a explicat motivele sesizării.

• „Un alt aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită prin Constituție, deoarece, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribuții exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care se distribuie banii publici. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, respectiv pentru plata restanțelor salariale din sistemul de justiție, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, fapt care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.”

Potrivit premierului interimar, la sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a solicitat obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și penalități aferente unor drepturi câștigate în instanță de angajați din sistemul judiciar.

• „Foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel București a admis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune, iar termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este 9 iulie, deci în perioada imediat următoare, săptămâna viitoare. Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor măsuri de acest gen stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Acest cuantum este mult mai mare, pentru că, în afara acestor sume, la Înalta Curte mai sunt și sume din zona parchetelor, care sunt și acestea de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci o sentință de un anumit tip declanșează și alte efecte bugetare. Cu toate că, din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de urgență nr. 99 a interzis expres conducătorilor de instituții publice care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare peste cele prevăzute de legislația specifică, în sistemul de justiție am avut, ulterior acestei date, astfel de decizii, deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept a acestor sume. Care sunt aspectele care țin de acest conflict? O instanță poate obliga executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia, așa cum știți, sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul Finanțelor, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat. La propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat astăzi decizia de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi această sesizare la Curte.

Dacă hotărârea va rămâne definitivă, aceasta ar putea crea un precedent, spune Ilie Bolojan

Premierul interimar a mai spus că, dacă hotărârea va rămâne definitivă, aceasta ar putea crea un precedent prin care orice ordonator principal de credite ar putea obține în instanță suplimentarea propriului buget.

• „Dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu i s-au alocat sumele așa cum consideră de cuviință ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor să îi suplimenteze propriul buget, sub tot felul de presiuni legate de penalități. Gândiți-vă că, în condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente față de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, de încadrarea în ținta de deficit și de ieșirea din procedura de deficit excesiv, alocarea preferențială, în baza unei hotărâri judecătorești, a unor așa-zise rectificări efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește modul în care se modifică bugetul de stat și, dată fiind situația în care ne aflăm, practic, dacă ar apărea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare.”

Cazul Pfizer. Bolojan: România negociază în continuare cu Pfizer

România continuă negocierile cu compania Pfizer, precizează Ilie Bolojan.

• „Aș încheia cu un subiect care a apărut ieri pe agenda publică, și anume blocarea conturilor ROMATSA. Așa cum se știe, România a pierdut, la fel ca Polonia, un proces cu compania Pfizer, care ține de achiziția vaccinurilor din perioada pandemiei. În urma pierderii acestui proces, prin Ministerul Finanțelor și prin Ministerul Sănătății, am declanșat procedurile de negociere cu compania Pfizer. Suntem în situația în care aceste negocieri vor continua începând cu săptămâna viitoare, dar, așa cum s-a stabilit între reprezentanții Ministerului Finanțelor și compania Pfizer, nu vom putea face comentarii legate de conținutul acestor negocieri.”

În paralel cu negocierile, compania Pfizer a demarat procedurile de executare silită atât împotriva României, cât și a Poloniei.

• „În paralel cu aceste negocieri, compania Pfizer a mandatat o casă de avocatură, iar un executor din Belgia a declanșat această procedură pentru ambele entități, atât pentru Polonia, cât și pentru România. Suntem în situația în care sumele care pot fi ușor reținute, respectiv cele care vin de la Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene către ROMATSA, au fost poprite. Ca să vă faceți o imagine, suma care revine anual este de aproximativ 300 de milioane de euro, iar creanța pe care Pfizer o are împotriva României se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro.”

Premierul interimar precizează că ROMATSA va contesta în instanță executarea sumelor încasate prin EUROCONTROL, după ce acestea au fost poprite în cadrul procedurii de recuperare a datoriei.

• „ROMATSA, împreună cu avocații Guvernului României, va depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia cu privire la această procedură de executare, pe de o parte, iar pe de altă parte vom continua negocierile cu compania Pfizer, în așa fel încât să putem găsi o soluție pentru ca, pe de o parte, activitatea ROMATSA să se poată desfășura fără niciun fel de probleme și, pe de altă parte, să găsim o procedură care să permită închiderea acestui litigiu într-o manieră acceptabilă pentru ambele părți și într-o formulă sustenabilă pentru bugetul de stat, pentru că și această sentință, care a apărut, așa cum știți, acum câteva luni, este de natură să creeze probleme suplimentare legate de echilibrele bugetare.”