Conferință de presă comună susținută de premierul României, Marcel Ciolacu, și de Cancelarul Federal al Republicii Federale Germania, Olaf Scholz.
Declarația integrală a lui Olaf Scholz
Olaf Scholz: „Stimate domnule prim-ministru, dragă Marcel, bun venit la Berlin! Mă bucur mult că cea de a doua vizită în străinătate are loc în Germania. Tocmai în aceste vremuri este bine să ne întâlnim personal. Deja, cu ocazia vizitei mele din aprilie la București am avut ocazia de a ne întâlni și de a discuta. Pe atunci erai președintele Camerei Deputaților, iar astăzi îţi urez un călduros bun venit aici, la Cancelaria federală, ca prim-ministru al României! Mă bucură faptul că vom colabora împreună și sunt convins că vom adăuga un nou capitol la bunele relații româno-germane. Țările noastre au relații extrem de bune și de strânse.
Minoritatea germană din România și comunitatea din ce în ce mai numeroasă de români din Germania sunt punți de legătură foarte importante între societățile noastre și în interiorul acestora. Și relațiile noastre economice sunt îmbucurătoare. Volumul comerțului bilateral a atins anul trecut cifre record.
Așa cum probabil vă puteți imagina, astăzi am discutat mai ales despre situația privind politica de securitate pe flancul estic al NATO și despre următorul summit NATO, de la Vilnius, de săptămâna viitoare. În primul rând, doresc să mulțumesc explicit României pentru reacția fermă pe care a avut-o la invazia rusă în țara vecină, Ucraina. România are o contribuție remarcabilă prin primirea a nenumărați refugiați din Ucraina, prin asistența acordată în contextul livrărilor de ajutoare în Ucraina și al exporturilor de cereale prin intermediul European Solidarity Lanes. Și susținerea acordată la consolidarea flancului estic al NATO este una exemplară. România este un aliat și partener important și de încredere. Unitatea dintre parteneri în alianța transatlantică este un aspect decisiv, acum și în viitor. În acest context, ne uneşte dorința de a crea o pace echitabilă și durabilă pentru Ucraina și stabilitate și securitate în Europa.
Sunt deosebit de impresionat de solidaritatea României cu Republica Moldova, care se oglindește în numărul mare de ajutoare și de prestații acordate Republicii Moldova. Și încă un lucru îl consider important: Germania susține România, pentru ca țara noastră să devină anul acesta membru cu drepturi de bine al Spațiului Schengen. Așa cum am spus deja la București, România a întreprins deja eforturi majore pentru a adera la Spațiul Schengen și aceste eforturi trebuie apreciate. Noi ne implicăm cu toată forța pentru aceasta. Doamnelor și domnilor, România și Germania sunt aliați fiabili, parteneri strânși și prieteni buni. Vom aprofunda în continuare colaborarea noastră. Vă mulțumesc pentru vizită și sper într-o bună colaborare”.
Declarația integrală a lui Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu: „Domnule Cancelar, dragă Olaf, dragi reprezentanţi ai presei, onorată audiență, în primul rând îi mulțumesc domnului cancelar Olaf Scholz pentru vizita efectuată recent la București, dar și pentru primirea călduroasă şi organizarea unei reuniuni într-un timp atât de scurt de la preluarea mandatului meu de prim-ministru Este încă o dovadă a prieteniei și relației consolidate dintre Germania și România, pe care amândoi dorim să le aprofundăm. Ne propunem demararea unor discuții între cele două guverne în vederea setării unui plan de acțiune comun pe subiecte de interes strategic și a unui format de dialog permanent care să ne permită să atingem obiectivele fixate. Ridicarea la nivel strategic a relațiilor noastre diplomatice reprezintă un moment important pentru cooperarea noastră bilaterală. Vom putea astfel să dezvoltăm și mai mult legăturile dintre România și Germania în toate domeniile de interes comun. Doresc să-i mulțumesc cancelarului Scholz pentru sprijinul oferit acestui demers.
Pe agenda discuțiilor noastre au fost mai multe teme importante pentru cetățenii pe care îi reprezentăm, atât la nivel bilateral, cât și la nivel european. Am discutat despre cooperarea economică și despre cum putem dezvolta împreună, atât zona comercială, cât și componenta investițională, folosind inclusiv resursele europene.
Germania este partenerul comercial principal al României. Există însă în continuare un potențial enorm de dezvoltare între cele două țări și împreună am identificat noi modalități prin care putem să lucrăm împreună pentru a acoperi noi piețe. Spre exemplu, două direcții importante sunt participarea activă la procesul de reconstrucție a Ucrainei sau sprijinirea dezvoltării Republicii Moldova. În acest context, doresc să reiterez susținerea noastră deplină pentru Ucraina în aceste momente dificile. Trebuie să continuăm să oferim Ucrainei tot sprijinul necesar și salut eforturile făcute de guvernul din Germania, cu care lucrăm foarte bine pe această zonă – subliniez, susținerea noastră pentru începerea în cel mai scurt timp a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova.
România este un actor serios, credibil și stabil pe flancul estic și poate juca un rol activ la Marea Neagră în vederea promovării agendei noastre comune. Există premisele pentru ca România să fie un hub pe zona de energie. Avem numeroase resurse proprii, dar și proiecte pe zona de energie, care să asigure României un rol determinant în stabilitatea regiunii. Acest lucru oferă oportunități importante pentru companiile germane. Totodată, România are un potențial semnificativ pe zona de agricultură și de construcții, domenii pentru care am elaborat recent măsuri suplimentare de sprijin. Nu în ultimul rând, o componentă importantă este reprezentată de industria de apărare, unde deja am demarat o serie de proiecte comune, în coordonare cu Uniunea Europeană și NATO. Doresc să vă informez că în cursul zilei de mâine voi avea discuții cu mediul de afaceri româno-german, dar și cu industria de apărare germană. Mai mult, în septembrie urmează să organizăm un forum de afaceri româno-german la Berlin, la care sper să putem fi reprezentați la cel mai înalt nivel.
Dincolo de aspectele economice, îmi place să evoc puntea de legătură dintre țările noastre, respectiv comunitatea românească din Germania și comunitatea etnicilor germani din România, care aduc o valoare adăugată inestimabilă relațiilor noastre bilaterale. Salut sprijinul oferit de guvernul din Germania pentru românii aflați astăzi în Germania și vă asigur că executivul pe care-l reprezint lucrează îndeaproape cu toate minoritățile prezente în România – și mă bucur că în delegația noastră îl avem alături de noi pe deputatul minorității germane din Parlamentul României, pe domnul Ovidiu Ganț.
În final, doresc să mulțumesc personal cancelarului german Olaf Scholz pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la Spațiul Schengen. Germania a demonstrat că este un prieten adevărat al României. Am discutat împreună despre cum putem trece peste acest blocaj nejustificat, care afectează, în opinia noastră, direct unitatea europeană. Căutăm împreună cu Germania și contăm pe sprijinul Germaniei în vederea depășirii acestui moment. Mulțumesc încă o dată, domnule cancelar!”.
Întrebări și Răspunsuri în cadrul conferinței de presă
Olaf Scholz, despre cererea președintelui Volodimir Zelenski de aderare la NATO
Reporter: Bună ziua! Săptămâna viitoare se va desfășura summitul de la Vilnius, la care a fost invitat să participe și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, doar că acesta a declarat că nu are un motiv să participe la summit dacă Ucraina nu este invitată măcar formal să adere la NATO. Volodimir Zelenski cere Alianței să arate o intenție concretă cu privire la această aderare. Ştim că în privința acestui subiect au fost păreri diferite. Franța susține proiectarea unei căi de aderare pentru Ucraina, în timp ce Germania a spus de nenumărate ori că în acest moment nu putem vorbi despre o aderare, pentru că este în plin război. Deci, cum vedeți cererea președintelui Volodimir Zelenski şi cum se poziționează fiecare țară, Germania și România, cu privire la această aderare?
Olaf Scholz: „Vă mulţumesc pentru întrebare. Într-adevăr, este un lucru care ne preocupă, în contextul pregătirilor pentru summit, cum putem dezvolta activitatea Alianței NATO în viitor. O preobservație: modificările majore se resimt. Am încercat în ultimii ani să fim capabili în ceea ce privește intervențiile noastre în afara Alianței, pentru a asigura securitate în afara spațiului NATO; lucrurile iau amploare, iar acum capabilitatea de apărare a Alianței devine din ce în ce mai importantă. Ține de modul în care armatele noastre sunt dotate. Ne-am ridicat cota la PIB la 2% pentru apărare şi am luat toate deciziile necesare, inclusiv deciziile în care avem cooperare în derulare la Sky Shield, de pildă – pentru toate aceste proiecte am luat deciziile legislative importante și necesare. Rolul nostru la nivel de NATO, la nivel de Marea Baltică a fost ranforsat, pentru ca totul să poată funcționa bine.
Referitor la Ucraina, este necesar ca relația noastră să se dezvolte în viitor. Ceea ce momentan este în prim-plan este sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei pentru apărare. După Statele Unite, Germania are aportul cel mai mare, cu tot ceea ce am putut noi să facilităm, 17 miliarde până acum, plus 2,8 miliarde pe care le-am mobilizat în plus. Când m-a vizitat președintele Zelenski, am spus tocmai aici, în această încăpere, am făcut această declarație, este vorba de viitorul apropiat, este vorba de artilerie, de tancuri, de măsuri de apărare a spațiului aerian, care devin din ce în ce mai importante, având în vedere atacurile Rusiei cu drone și cu avioane. De aceea, cooperarea va fi aprofundată.
În paralel, vom discuta care sunt relațiile de cooperare între NATO și Ucraina în viitor, vom fonda un consiliu comun. De aceea este important să discutăm și întrebarea cum şi care este perspectiva de viitor pentru țările care se uită către NATO și vor să adere la NATO. Există o decizie luată la București că trebuie să ne dezvoltăm în viitor, dar în timp ce un război este în derulare, nimeni nu poate adera la alianță, pentru că printre criteriile de aderare este acela de a nu avea conflicte deschise la frontiere. Va juca un rol, însă, foarte important, este aspectul practic, susținerea și ajutoarele practice pe care le acordăm Ucrainei. La final, încă o observație: ne dorim ca Ucraina să aibă succes și în cadrul ofensivei actuale în estul țării. Am avut un aport consistent pentru ca această ofensivă să fie posibilă. Am creat condițiile pentru ca Ucraina, pe termen lung, să poată fi sprijinită în cazul în care războiul va dura mult timp. Toate țările care sprijină Ucraina trebuie să ia decizii proprii, Germania, ca și România, pentru ca Ucraina să fie în stare, să fie sprijinită, să poată fi sprijinită 1 an, 2 ani, poate chiar și 5 ani, pentru că nu știm cât de lung va fi acest conflict armat”.
Marcel Ciolacu, despre trupele de soldați în România
Reporter: Vă mulțumesc, domnule cancelar federal. Contraofensiva Ucrainei din primele săptămâni nu a avut acel succes terestru la care ne-am fi așteptat. De aceea, aș dori să știu de la dumneavoastră dacă sunteți îngrijorat din această cauză și care sunt probabilele consecințe pentru livrările de armament către Ucraina. Trebuie să ne gândim acum dacă este nevoie de armament de o altă calitate pentru Ucraina. Există acea cerere a Ucrainei de a primi rachete MARS. Sau credeți că este bine să continuăm cu același armament livrat până acum? O întrebare legată de faptul că Statele Unite au de gând să livreze mine în Ucraina, credeți că este acceptabil acest lucru? Referitor la summit-ul NATO de la Vilnius, aș vrea să știu ce vă așteptați în ceea ce privește consolidarea Flancului Estic al NATO? 4.000 de soldați au fost promiși pentru a fi plasați în Lituania, sperați ca astfel de trupe să fie poziționate și în alte țări?
Marcel Ciolacu. „Este o întrebare pentru mine sau pentru domnul cancelar?”.
Reporter: Ultima întrebare era pentru dumneavoastră, domnule prim-ministru Ciolacu, cea legată de trupele care vor fi poziționate pe flancul estic.
Marcel Ciolacu: „Cred că decizia Germaniei de a trimite 4.000 de soldați… Eu sper ca, cât de curând, pe teritoriul României să avem militari germani permanenți. Este evident că va fi un conflict de lungă durată. Mai mult, cu toții ne-am fi așteptat, poate, să se închidă acest conflict din această ofensivă a Ucrainei, dar cu toții știm că nu se putea acest lucru. Datele care sunt publice poate nu sunt atât de încurajatoare, dar sunt ferm convins că lucrurile în teatrul de operații, în acest moment, arată cu totul altfel. Da, cred că pe teritoriul României trebuie să existe trupe germane permanente și sper ca împreună cu domnul cancelar să luăm deciziile cât mai rapid în acest sens și în acest demers”.
Olaf Scholz, despre armamentul livrat Ucrainei
Olaf Scholz: „Vă mulțumesc pentru întrebare! Legat de evoluțiile ofensivei Ucrainei, sunt ferm convins că nu putem să ne așteptăm ca lucrurile să se schimbe de pe o zi pe alta. Dacă ne uităm cum evoluează lucrurile, știu că forțele de apărare ale Ucrainei lucrează foarte punctual și orientate spre anumite obiective. Până acum, lucrurile au decurs foarte precis și foarte bine organizat. Momentul în care poți vorbi de un succes mare militar nu era de așteptat ca acesta să se întâmple foarte rapid. Va trebui să observăm cu atenție evoluțiile din Ucraina.
Armamentul livrat a facilitat tocmai acest aspect. Faptul că, așa cum spuneam, artileria și tancurile acestea, precum și apărarea spațiului aerian devin din ce în ce mai importante, aici am consolidat livrările noastre. Sistemele Gepard, tancurile Gepard și sistemele aeriene sunt importante în ceea ce privește apărarea cu număr mare de avioane și de drone din Rusia asupra populației civile; este ceea ce putem face noi momentan.
Am vorbit și despre pachetul suplimentar pe care l-am mobilizat și că există finanțare de la buget pentru acesta. Nu cred că are sens aici să discutăm sau să comentăm anumite mesaje, pentru că tot ceea ce a decis guvernul Statelor Unite corespunde regulilor internaționale, pe care le respectăm cu toții”.
Olaf Scholz, despre aderarea României la Schengen
Reporter: Ştim că pe agenda spaniolă a președinției Consiliului UE intrarea României în Schengen reprezintă o prioritate, știm că Germania susține România. Aș vrea să vă întreb: concret, când ar putea să intre România în Schengen? Aș dori să știu dacă este o variantă intrarea la început doar cu granițele aeriene și cum ar putea fi determinată Austria să accepte România în Schengen. Întrebarea este pentru ambii șefi de guvern.
Olaf Scholz: „Aşa cum spunea deja domnul prim-ministru, Germania susține aderarea României pe deplin și vom reprezenta și vom relua această poziție clar și în viitor, și în ceea ce privește condițiile de îndeplinit de către România și Bulgaria. Discutăm cu prietenii și colegii noștri sceptici din Europa, nu doar în cadrul discuțiilor oficiale, ci și în discuții semioficiale. Este adevărat că președinția Spaniei și-a propus să aducă schimbare în acest proces, să-l revigoreze. Nu aș vrea să speculez, însă din punctul meu de vedere, din punct de vedere al viitorului, cred că este corect ca România să adere la Spațiul Schengen. Noi toți, și reiterez acest lucru, ne dorim ca România să devină membru al Spațiului Schengen. Ține și de conceptul echității și al dreptății. România și-a îndeplinit condițiile tehnice, iar toate rapoartele spun, vorbesc acest limbaj, că România și-a îndeplinit condițiile și obligativitățile tehnice”.
Marcel Ciolacu, despre aderarea României la Schengen
Marcel Ciolacu: „Cum spunea şi domnul cancelar, România a îndeplinit toate cerințele tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Cunoaştem că pachetul de aderare la Spațiul Schengen este România și cu Bulgaria. Bulgaria așteaptă în continuare un raport în ceea ce privește MCV. România a depășit acest moment, nu mai are mecanismul impus de la Comisia Europeană, deci, a depășit și acest moment.
Vreau să mulțumesc nu numai domnului cancelar, dar și domnului prim-ministru Pedro Sanchez, care susține, în egală măsură, aderarea României la Spațiul Schengen. Sunt ferm convins, reprezentanța României la Comisia Europeană, Ministerul de Externe, președintele României, eu, cu toţii, în perioada următoare o să ne implicăm pentru această provocare sub președinția Spaniei. De asemenea, cred că este corect ca orice politică internă să nu afecteze politica Uniunii Europene și o decizie a Parlamentului European și a Comisiei Europene. Politicile interne este bine, câteodată, să țină numai de spațiul intern. Ca și lideri politici, poate ne propunem să fim eterni în anumite funcții, dar trebuie să vedem întregul context european și să ne ridicăm la nivelul de oameni de stat când luăm anumite decizii”.
Olaf Scholz, desre decizia Beijingului de a limita la export două resurse naturale importante pentru producția de cipuri electronice
Reporter: O ultimă întrebare legată de acest subiect, probabil ați discutat astăzi despre el, dacă nu este pe agenda UE. Beijing-ul a anunțat că are două limitări la export pentru două resurse naturale importante pentru producția de cipuri electronice. Cât de îngrijorați trebuie să fim? Ce reacție se impune? Domnule cancelar, o întrebare pentru dvs.: vineri, la summit-ul UE, ați spus că /…/ este o activitate economică privată – asta a dus la critici, mai ales că, având în vedere strategia de securizare economică în Europa, trebuie să avem, totuși, și o libertate a pieței economice. Cum reacționați?
Olaf Scholz: „Mulțumesc pentru întrebare, nu-mi aduc aminte de acest mesaj, această știre care vine din China, cred că este mai degrabă o chestiune pentru experți. Pentru Germania și pentru alte țări europene este vorba de economii de piață care întrețin relații economice cu alte țări. Nici un stat nu investește în mod direct în străinătate sau aproape deloc și nicidecum în China. De aceea, această informație este importantă pentru cel care trebuie să își construiască un al doilea lanț de aprovizionare cu o altă țară, poate și cu o țară terță pentru companiile care vor să exporte în străinătate, asta nu-l vizează pe stat.
Dacă economia își dorește să facă afaceri, trebuie să exporte în multe țări. Este valabil și pentru resursele naturale. În cadrul strategiei noastre de securitate atât națională, cât și UE, am pus accentul pe acest aspect. Sunt extrem de mândru că, în scurt timp, am reușit să facem dintr-o cerință de-a mea o regulă, mai precis că ne dorim ca țările care dețin resurse naturale în America de Sud, în Africa și în alte țări din spațiul asiatic să-i ajutăm ca resursele naturale în ceea ce privește primul pas de producție să se întâmple la fața locului, creează prosperitate și locuri de muncă la fața locului și contribuie la sporirea rezilienței în ceea ce privește relațiile internaționale economice și referitor la resursele naturale. Și dacă referitor la prima întrebare, observăm cu atenție aceste evoluții, dacă am înțeles bine, este și un regim legal despre care vorbim aici, este o limitare a exporturilor, să vedem care sunt urmările, dacă se ajunge la o limitare a exporturilor, este o întrebare care ne preocupă îndeaproape aproape”.
Sursa foto: Guvernul României
