Numărul conflictelor dintre state, la cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial. Explicațiile unui istoric | AUDIO
Sursa foto: Shutterstock
Anul trecut, la nivel mondial, au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat. Este vorba despre cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial. Potrivit raportului anual al Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo, Norvegia, numărul conflictelor dintre state s-a dublat într-un singur an, atingând un record al ultimilor 80 de ani.
George Vișan, istoric la Institutul Diplomatic Român: „Sistemul internațional a trecut printr-o serie întreagă de transformări”
George Vișan: „În ultimii 80 de ani, sistemul internațional a trecut printr-o serie întreagă de transformări. De la Războiul Rece până la încheierea acestuia și dispariția URSS, au apărut noi actori, noi puteri în ascensiune. Unele conflicte au legătură cu problema rusă din Europa, altele reprezintă o continuare a unor conflicte mai vechi care s-au acutizat.”
Liliana Nicolae, jurnalist: Ce s-a schimbat concret?
George Vișan: „Puterea militară și puterea politică au devenit mult mai difuze. Avem ascensiunea Chinei, avem ascensiunea unor puteri regionale. Nici semnalele care vin dinspre SUA nu sunt foarte constructive legate de menținerea ordinii internaționale. Hegemonul pare că nu mai vrea să mai fie hegemon. Nu mai dorește să furnizeze bunuri publice. Iar pacea era un bun public.”
George Vișan, istoric la Institutul Diplomatic Român: „Federația Rusă a negat de mai bine de 20 de ani statalitatea Ucrainei”
În acest context, potrivit raportului Institutului din Oslo, anul 2025 a fost al treilea cel mai sângeros de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morți direct legați de lupte sau de violențe politice. De altfel, printre victimele conflictelor se află tot mai mulți civili.
„De exemplu, între Rusia și Ucraina, Federația Rusă a negat de mai bine de 20 de ani statalitatea Ucrainei și diferențele dintre ucraineni și ruși, de unde și violența intensă față de civili. În cazul războaielor din Orientul Mijlociu, niciodată nu s-a făcut o diferență funcțională între combatanți și civili, ceea ce subdliniază foarte mult acest raport este intensitatea acestei degradări, manifestată în conflicte militare atât interstatale, cât și în interiorul statelor”, a explicat George Vișan, istoric la Institutul Diplomatic Român, din cadrul MAE.
