România a câștigat definitiv în instanță procesul cu Gabriel Resources, compania canadiană care dăduse statul în judecată pentru că a mai fost lăsată să exploateze aur la Roșia Montană
Decizia a fost luată de un comitet al Centrului Internațional pentru Reglementare a Diferendelor în Investiții. Gabriel Resources ceruse 6,5 miliarde de dolari, o sumă uriașă, estimată la 1,5% din PIB-ul actual al țării.
Compania Gabriel Resources susținea că România a încălcat acordul bilateral pentru protejarea investițiilor. Litigiul a durat mai mult de un deceniu de la înregistrarea cererii de arbitraj, iar decizia actuală închide definitiv procesul.
Totul a pornit în 1999, când compania canadiană obținuse o licență de exploatare pentru proiectul minei de aur Roșia Montană. Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa. În 2013, guvernul de la București a decis să nu aprobe exploatarea minei, decizie luată după ce mii de oameni ieșiseră în stradă. Motivau că folosirea cianurilor în procesul de extragere a aurului va distruge zona.
Decizia Convenției de la Centrul Internațional pentru Reglementare a Diferendelor în Investiții nu mai poate fi suspusă niciunei alte căi de atac, precizează Ministerul Finanțelor.
Hotărârea instanței arată că România și-a păstrat toate obligațiile internaționale față de investitorii străini. Peisajul minier de la Roșia Montanã, înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rãmâne astfel protejat, iar România nu va suporta niciun cost pentru apãrarea acestor valori, mai transmite guvernul de la București.
Comunicatul integral al Ministerului de Finanțe:
“România câștigã definitiv arbitrajul Roșia Montanã: Comitetul ad-hoc ICSID a respins cererea de anulare formulatã de Gabriel Resources
Ministerul Finanțelor anunțã cã România a obținut, în data de 13 noiembrie a.c., o nouã soluție favorabilã și definitivã în dosarul arbitral internațional ICSID nr. ARB/15/31. Comitetul ad-hoc constituit pentru soluționarea acțiunii în anulare formulate de Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd.a respins în totalitate cererea reclamanților, menținând integral hotãrârea arbitralã pronunțatã în 8 martie 2024.
Prin aceastã decizie, care epuizeazã ultima cale extraordinarã de atac prevãzutã de Convenția ICSID, hotãrârea arbitralã prin care au fost respinse integral pretențiile de aproximativ 6,5 miliarde USD formulate împotriva României rãmâne definitivã și obligatorie. Totodatã, Comitetul a dispus obligarea reclamanților la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare.
Miza pentru România: cea mai mare pretenție financiarã formulatã vreodatã împotriva Statului român
Suma pretinsã reprezintã echivalentul a aproximativ 31,5 miliarde lei, respectiv circa 1,5% din produsul intern brut al României estimat pentru anul 2026.
Diferendul a avut ca obiect modul de implementare a așa-numitului „Proiect minier aurifer de la Roșia Montanã”. Reclamanții au susținut cã România ar fi încãlcat Acordurile bilaterale pentru promovarea și protejarea reciprocã a investițiilor încheiate cu Canada (ratificat prin Legea nr. 356/2009) și cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr. 109/1995) și au solicitat despãgubiri de aproximativ 6,5 miliarde USD – cea mai mare pretenție financiarã formulatã vreodatã împotriva Statului român într-un arbitraj internațional.
Tribunalul arbitral a stabilit, la 8 martie 2024, cã România nu a încãlcat niciuna dintre obligațiile asumate prin cele douã tratate bilaterale de investiții și a respins în totalitate pretențiile reclamanților. Decizia din data de 13 noiembrie 2026 confirmã aceastã hotãrâre și închide definitiv, în sistemul ICSID, un litigiu care a durat mai mult de un deceniu – de la înregistrarea cererii de arbitraj, în anul 2015, pânã la epuizarea cãii extraordinare a anulãrii.
Ce înseamnã respingerea cererii de anulare
Procedura de anulare este singura cale de atac prevãzutã de Convenția ICSID împotriva unei hotãrâri arbitrale. Reclamanții au solicitat anularea în întregime a hotãrârii, invocând o pretinsã constituire necorespunzãtoare a tribunalului arbitral și o abatere gravã de la normele fundamentale de procedurã, iar în subsidiar anularea parțialã, pentru pretinsa depãșire a competențelor și pentru nemotivare.
Comitetul ad-hoc, format din Dr. Eduardo Zuleta (președinte), Prof. Lawrence Boo și Prof. Maxi Scherer, a respins toate motivele invocate. Procedura s-a desfãșurat în perioada iulie 2024 – noiembrie 2026 și a presupus schimburi ample de memorii scrise și o audiere a pãrților. Potrivit art. 53 din Convenția ICSID, hotãrârea arbitralã nu mai poate fi supusã niciunei alte cãi de atac, astfel încât rezultatul obținut de România este definitiv.
Semnificația deciziei dincolo de dimensiunea financiarã
Rezultatul confirmã cã Statul român și-a respectat obligațiile internaționale fațã de investitorii strãini și cã deciziile autoritãților române privind protecția mediului, a patrimoniului cultural și a intereselor comunitãților locale au fost luate cu respectarea cadrului legal. Peisajul minier de la Roșia Montanã, înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rãmâne astfel protejat, iar România nu va suporta niciun cost pentru apãrarea acestor valori.”
