Ministrul Tătaru, la Europa FM: După 15 mai, ne așteptăm la o creștere lentă a numărului de infecții | LIVE TEXT

Ministrul Sănătății a fost invitatul lui Alice Iacobescu în emisiunea Piața Victoriei, la Europa FM.

Nelu Tătaru se declară dezamăgit că politica pune pe planul doi siguranţa şi chiar vieţile oamenilor, dar spune că Guvernul este gata să reacționeze, după ce Parlamentul a modificat în puncte esenţiale proiectul de lege privind starea de alertă.

În funcție de votul deputaților, Executivul se va întâlni în această seară sau mâine dimineață pentru a vedea ce măsuri se vor lua din 15 mai, spune Nelu Tătaru.

Întrebat la ce ritm de confirmare a cazurilor se așteaptă după 15 mai, ministrul Sănătății spune că “ne așteptăm la o creștere, sper să nu fie accentuată, ci una lentă, de la o zi la alta, pe perioadă scurtă”.

“Din experiență, orice pandemie a rămas pe o perioadă de un an jumătate-doi ani, cu elemente de tip epidemic în anotimpurile reci”, a adăugat ministrul.

Referitor la detașarea medicilor, Nelu Tătaru susține că acestea au fost făcute pentru a gestiona mai bine focarele (Suceava): “Se pot face aceste lucruri. Acolo unde țara are nevoie de noi, trebuie să mergem. Suntem corp medical, în prima linie, noi trebuie să dăm măsura”.

Principalele declarații ale ministrului Sănătății: 

Suntem la începutul pantei descendente a curbei, suntem într-un moment în care, dacă am gestionat perioada Paștelui și a weekendului de 1 Mai, urmează să gestionăm și momentul relaxării, 15 mai.

Trebuie să relaxăm restricțiile progresiv-gradual, pentru a putea gestiona și evenimentele neplăcute care pot interveni. În țările europene putem vedea o creștere a numărului de cazuri, iar în Coreea de Sud au reintrodus restricții.

Este un moment în care Guvernul care a gândit ca perioada care va urma să fie o stare de alertă în care putem controla evoluția ulterioară, și în funcție de creșterea numărului de cazuri sau decese să putem gestiona apariția unui focar nou.

Alice Iacobescu: Decizia CCR de astăzi spune că starea de alertă poate fi instituită cât timp nu impune restrângerea unor drepturi și libertăți prin puterea executivă. 

Cele propuse în legile Ministerului Sănătății nu restricționau libertăți fundamentale. Rămâne să vedem forma finală a legii și pe urmă vom avea un punct de vedere.

Dacă ar fi să discutăm pe forma ieșită din Senat, care anulează o parte dintre măsurile gândite de Guvern, de exemplu anularea ideii de carantină, permite deschiderea teraselor, permite călătoria între localități fără declarație, ce mai rămâne? Cum ați putea răspunde la așa ceva?

Ministerul Sănătății a evaluat și a elaborat în toată această perioadă de două luni de zile protocoale, proceduri pentru a putea controla pandemia. Suntem pe o pantă descendentă în care încercăm să gestionăm pandemia. Vedem în continuare un număr de cazuri noi, nu putem gestiona dacă nu putem restricționa un focar în derulare.

Ordinul de carantină dat de Minister este cel care a certificat posibilitatea carantinării. Rămâne principala armă în a izola un potențial infectant. Rămâne ca mâine sau în seara asta să luăm o decizie după ce avem forma finală a legii. Nu putem lăsa ca într-o pandemie să gestionăm politic criza.

Cât de riscant este redeschisul teraselor? 

Orice aglomerație a populației înseamnă și o reactivare a unor focare. Se întâlnesc persoane care au stat în comunități izolate, mici, diferite. Aceste comunități care se constituie pot fi cele care dau și o transmitere.

Nu putem ști cine este asimptomatic, cine poate da această boală, iar epidemiologic nu putem controla ce va urma. Rămâne o relaxare progresivă pentru a gestiona din fașă un număr de cazuri noi care ar putea urma.

Dacă nu avem pârghii pentru a face izolări și a lua măsuri pentru cei care nu respectă măsurile, nu putem nici controla situația.

Vă pare rău că nu se prelungește starea de urgență?

Îmi pare rău că nu am învățat în aceste două luni cum să gestionăm și ce înseamnă spiritul civic, dar și că politicul nu a înțeles că acolo unde este sănătate sau învățământ, n-ar trebui să existe ingerințe.

Rămâne ca în zilele după 15 mai să vedem dacă populația a acceptat și va accepta precauțiile și regulile de igienă, până vom spune că pericolul a trecut.

Cine le amintește românilor care vor să fie protejați ce au de făcut odată ce se relaxează restricțiile?

Ministerul Sănătății va emite permanent protocoale, ca și recomandări pe care cetățenii, agenții economici, hotelierii să le respecte. Sunt făcute pentru a limita o transmitere comunitară.

Spuneți de factorul politic, de interesul unor partide de a lua decizii pe placul oamenilor care simt nevoia de libertate după două luni de stare de urgență. Nemulțumirile legate de acest proiect vin și din partea oamenilor de afaceri, sindicatele vorbesc și ele despre excese, despre asta ce spuneți?

Dacă eram singura țară care trecea prin această pandemie, puteam discuta acest aspect. Să ne uităm și la alte țări și vedem că suntem tot pe acolo.

Chiar dacă aceste țări sunt cu 2-3 săptămâni înaintea noastră ca evoluție. Suntem într-un moment în care, dacă ne uităm în exterior, vedem că relaxările se fac gradual și acolo. Gândirea celor din comerț ar trebui să fie într-un context în care se află toată Europa.

Știm că după două luni, economia a căzut, dar sunt și planuri ale Guvernului pentru a crește.

Ați cerut introducerea prevederilor privind detașearea fără consimțământul angajaților?

Sunt date pe timpul stării de urgență de comandantul acțiunii. Menționez că pe starea de urgență se dau ordonanțe militare și ordine de comandant. Să ne amintim că la începutul pandemiei aveam personal medical în niște limite mici ca și număr.

A trebuit să gestionăm anumite focare (Suceava) și a trebuit să facem aceste detașări. Se pot face aceste lucruri. Acolo unde țara are nevoie de noi, trebuie să mergem. Suntem corp medical, în prima linie, trebuie să dăm măsura. La Suceava, ce ar fi fost dacă nu veneau medici din altă parte?

Câți au fost detașați în această situație?

Peste 500 de detașări. Să ne amintim că dacă a fost personal civil, a fost și personal militar medical pe care l-am detașat. Cariera în medicină presupune disciplină mai mare decât în armată. Detașarea o găsim în orice unitate, fie că este medicală sau de altă natură.

Știți să se fi intentat procese statului român pentru detașări forțate? 

Nu știu despre astfel de procese.

Despre spitalul din Suceava spuneați că ați găsit doar 15% din personalul medical valid. Știm că o bună parte dintre medicii și asistentele de acolo erau contaminați cu noul coronavirus. Câți erau infectați și câți s-au retras din precauție? 

Am ajuns la Suceava când trecuse o primă parte. Dacă avem 1.300 de angajați și mai erau vreo 200, gândiți-vă câți erau în izolare, câți erau infectați sau câți nu veneau la serviciu.

A fost un cumul de factori în care partea medicală, populația civilă, mulți întorși din afara granițelor, astfel DSP, managementul spitalului nu au reușit să gestioneze, ba din contră, s-a pierdut firul anchetei epidemiologice și focarul a scăpat de sub control. Era un spital pe care-l evitau toți sucevenii. Era personal medical care nu știa dacă este infectat sau nu. 

Spuneți că din 1.300 de cadre medicale, doar 200 mai erau în Spitalul Județean Suceava, restul fiind în izolare la domiciliu justificată sau lipseau pur și simplu de la serviciu?

Nu știu dacă justificată, nu avea cine să justifice. Cei care trebuiau să facă recoltările, DSP, nu mai existau. În acest moment la nivelul Sucevei este o anchetă penală in rem. Acel spital avea un manager și un management. Aceeași întrebare o pun și eu celor care vin la conducerea acestor unități – ce vor face când vor vedea raportul nostru?

Ce s-a întâmplat cu bonificația pentru cadrele medicale ce se confruntă cu COVID-19? N-ați primit listele de la niciun spital?

Rămâne ca șefii spitalelor să ne poată prezenta numele acestor persoane care să poată fi bonificate. Așteptăm nominal listele prezentate de conducătorii unităților sanitare. N-am primit de la niciun spital. Așteptăm să se facă nominalizarea. Încă sunt discuții la aceste spitale, care sunt persoanele. Noi am creat un cadru legislativ prin care să putem plăti, bonifica, acești oameni care au lucrat. Mai rămâne să știm și care sunt acești oameni. N-avem la nivel central de unde să știm.

Nu vă sâcâie această întârziere a managerilor de spitale în a vă prezenta lista cu cei care în luna martie au avut pacienți cu noul coronavirus?

Tocmai, faptul pentru care am cerut prelungirea coordonării de către Ministerul Sănătății a spitalelor din administrațiile publice locale arată faptul că ne sâcâie, așa cum ați spus și dumneavoastră, fiindcă trebuie făcută ordine și la nivelul spitalelor. Cât vom avea management pus pe alte criterii decât cele medicale sau manageriale, vom avea aceste situații.

Unii angajaţi au reclamat la minister întârzierea plăţilor sau includerea pe liste a unor persoane care nu ar avea, în mod normal, acest drept.

Suntem pregătiți să dăm aceste bonificații, rămâne să știm și cui le dăm.

Revenind la starea de alertă, având acea decizie a CCR de săptămâna trecută, avem indicii că nu s-au mai dat amenzi pentru nerespectarea restricțiilor. Cât contează acest lucru? 

În măsura în care populația a învățat să respecte niște reguli. O măsură trebuie să există în momentul în care 10% dintre cei care n-au respectat aceste restricții vor trebui să fie sancționați într-un fel. Mă bazez pe un necaz prin care am trecut toți, iar dacă nu ne-a mișcat destul, măcar ne-a făcut să ne-a făcut să ne temem de o eventuală reîntoarcere.

Ce îi îndemnați pe oameni, în general, să facă după 15 mai? 

Îi îndemn același lucru – să respecte precauțiile, regulile de igienă, să respecte niște obiceiuri de a se spăla pe mâini, să aerisească hainele când vin de afară, să stea la distanță de persoane cu afecțiuni respiratorii, să evităm aglomerațiile, să purtăm măști la intrarea în anumite incinte, în transportul în comun. Să avem grijă de cei de lângă noi.

De ce trebuiau date relaxările? 

Într-un moment în care am suferit cu toții, în care răbdarea ne-a fost pusă la încercare, în momente în care criza arată ameliorare, trebuie și noi ca oameni să revenim la o viață normală, o revenire pe care trebuie s-o vedem ca o ieșire din restricții, dar păstrarea precauțiilor.

Dintre activitățile de zi cu zi, care credeți că este cea mai periculoasă în contextul coronavirusului? 

Periculos este orice mod sau moment în care putem avea o transmitere în comunitate, aglomerări mari în care pot fi asimptomatici, întâlnirea cu persoane care au fenomene respiratorii, întâlnirea cu persoane care vin din focare pe care le cunoșteam, nerespectarea regulilor de igienă. Dacă menținem aceste lucruri și nu credem că totul s-a terminat, putem spera ca în două-trei luni să ajungem la o viață normală.

La ce soi de statistici, de ritm de confirmare a cazurilor vă așteptați după 15 mai? 

Ne așteptăm la o creștere, sper să nu fie accentuată, ci una lentă, de la o zi la alta pe perioadă scurtă.  Testul pe care vrem să-l facem după 1 iunie este cel care ne va da și măsura numărului sau a procentului de persoane infectate care au făcut boala. Ne va da o previziune și pentru ce va urma în toamnă-iarnă.

Câte cazuri de asimptomatici sunt raportate la cazurile simptomatice pe care le testăm? 

Peste 60-70% dintre cazuri sunt asimptomatice sau cu simptome ușoare. Anchetele epidemiologice evaluează fiecare focar. Fiecare focar are un caz, contacți direcți, contacți apropiați și suspecți. Fiecare persoană declanșează o anchetă în jurul său.

Ce arată estimările? Cât a costat această epidemie până în acest moment, din perspectiva sistemului medical românesc?

Am avut 87 de milioane de lei pentru carantină, din care s-au consumat până acum 27 de milioane. Este un moment în care încercăm să evaluăm o parte dintre cheltuieli, dar suntem abia la jumătatea acestei curbe. În acest moment, au fost alocate suficiente fonduri pentru gestionarea acestei crize.

Ce orizont de timp dați acestei crize?

Din experiență, orice pandemie a rămas pe o perioadă de un an jumătate-doi ani cu elemente de tip epidemic în anotimpurile reci. Studiul din vară ne va da o perspectivă. Sper să fie niște focare sau manifestări epidemice de amploare mică, fără să mai avem curbele pe care le-am avut acum, cu mult mai puține decese.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS