Ministrul Educației din Republica Moldova, despre combaterea propagandei ruse din învățământ: Am dezvoltat mecanisme prin care să putem descuraja anumite practici. Am discutat inclusiv despre retragerea gradelor didactice | VIDEO
Sursa foto: Inquam Photos/ Elena Covalenco
Pentru Republica Moldova, o provocare majoră în acest moment este combaterea știrilor false venite dinspre Kremlin, subliniază ministrul Educației, Dan Perciun, având în vedere numărul mare de instituții de învățământ cu predarea în limba rusă. Invitat la emisiunea „Academia Europa FM”, moderată de profesorul Marcel Bartic, ministrul a explicat măsurile pe care le ia ministerul, împreună cu conducerea statului, pentru a contracara războiul hibrid. Ne-am dezvoltat niște mecanisme suplimentare prin care să putem descurajăm anumite practici, a spus Dan Perciun, precizând că unele școli au dezvoltat legături de tip soft power cu instituțiile rusești.
Dan Perciun: „Am redus expunerea lor la tot ceea ce înseamnă propagandă rusească”
Marcel Bartic: Există un război hibrid, un război al știrilor false, al teoriilor conspirației. Și, fără să vrem, sigur că lucrurile astea afectează și sistemul de învățământ. Care sunt măsurile pe care le-ați implementat în școlile din Republica Moldova?
Dan Perciun: „Noi avem în Republica Moldova o provocare și mai specifică, având în vedere că avem un număr mare de instituții de învățământ cu predarea în limba rusă. Unele dintre ele au avut anumite legături de tip soft power cu instituțiile rusești pe dimensiunea culturală. Pe parcursul anilor, acestea au încercat să acrediteze viziunea Federației Ruse asupra lumii. Și atunci, în contextul războiului, ne-am dezvoltat niște mecanisme suplimentare prin care să putem restricționa și să descurajăm participarea, în special a cadrelor didactice, la tot felul de evenimente, instruiri, inclusiv în Federația Rusă. În acest fel, am redus expunerea lor la tot ceea ce înseamnă propagandă rusească. Am fost destul de categorici pe această dimensiune. Am vorbit inclusiv despre retragerea gradelor didactice și alte instrumente.
Dar, dincolo de asta, sistemul nostru tradițional a inclus, pe parcursul anilor, câteva decade tematice: activități, invitații la desfășurarea activităților extrașcolare, inclusiv pe dimensiunea de prevenire a dezinformării, pe reziliență și pe memoria istorică. Sunt evenimente importante în istoria noastră, despre care am început să vorbim mult mai mult în ultima perioadă: familia, deportările, războiul din Transnistria.”
Dan Perciun: Așteptăm raportul privind interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale de la țările care au implementat deja această măsură
Mesajele pro-ruse ajung la moldoveni, inclusiv la copii, prin intermediul rețelelor de socializare. Președinta Maia Sandu a lansat o dezbatere publică privind interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare. O decizie în acest sens se va contura până la finalul anului, spune ministrul Educației, care consideră că, momentan, este important să se urmărească impactul unei astfel de decizii în state mai mari, precum Franța sau Australia. Dincolo de interzicere, este important să arătăm populației care este impactul acestor fake news-uri, chiar pe rețelele de socializare, susține Dan Perciun. Ministerul are deja un cont de TikTok pe care comunică cu moldovenii. Este foarte important, evidențiază acesta, „să nu lăsăm spațiu părții adverse pe aceste rețele.”
Marcel Bartic: Credeți că toată această operațiune de dezinformare și propagandă care vine dinspre Kremlin ajunge și la elevii din Republica Moldova? Pentru că, noi, de pildă, în România avem o dezbatere foarte aprinsă zilele acestea referitoare la interzicerea accesului la rețelele sociale.
Dan Perciun: „Bineînțeles că ajung aceste mesaje, în special pe TikTok. Telegramul este foarte popular în Republica Moldova și este o altă sursă importantă de dezinformare. Aici, la noi, avem exact aceleași discuții pe care le aveți și voi în România. Doamna Președintă a lansat această dezbatere publică. Cred că, spre finalul acestui an, se va contura o decizie cu privire la restricționarea accesului, începând de la ce vârstă. Sunt multe întrebări la care trebuie să răspundem. Nici nu ne grăbim prea tare. Sunt câteva țări mai capabile decât Republica Moldova care au implementat deja acest lucru. Mă gândesc la Franța, mă gândesc la Australia. Ei vor avea în curând o evaluare a impactului acestor măsuri. Așteptăm să vedem și noi acel raport, pentru că, dacă nu a funcționat nici în cazul lor, este puțin probabil să funcționeze în cazul nostru. Mai ales în raport cu giganții tehnologici. Asta e marea întrebare: cum ajunge, fiind mai ales o țară mică, să impui niște reguli celor mai mari?”
Dan Perciun: „Toate aceste noi dimensiuni sunt solicitate de societate și trebuie să se regăsească în instituțiile de învățământ”
În ceea ce privește curriculumul școlar, ministrul spune că nu au fost incluse materii noi, dar că au fost integrate în disciplinele de bază „noi educații”.
Marcel Bartic: Cum se vede reforma curriculară dinspre colegii noștri din Republica Moldova?
Dan Perciun: „Noi vom avea un curriculum nou în 2026 și urmează să avem și manuale noi în 2027. Punem accentul în această nouă iterație pe integrarea așa-numitelor noi educații în disciplinele de bază; cred că acesta este principalul element. Când zic «noile educații», mă refer la educația pentru sănătate, educația pentru mediu, educația financiară – toate acestea, zece la număr. Toate aceste noi dimensiuni sunt solicitate de societate și trebuie să se regăsească în instituțiile de învățământ. Noi am spus din start că nu vom opta pentru discipline școlare noi, pentru că avem suficiente, dar vom încerca să integrăm aceste conținuturi în disciplinele de bază, inclusiv sperând să aducem mai multă aplicabilitate curriculumului nostru și manualelor noastre.”
