Medicamentele: cum se administrează, cum acţionează şi cum se elimină din organism

Farmacologia este știința care studiază medicamentele, iar farmacocinetica este o parte a farmacologiei care studiază drumul parcurs de medicamente în organism, care începe cu administrarea acestora, de exemplu prin înghițire sau prin injectare. Urmează absorbția, distribuția, producerea efectului și în final eliminarea substanțelor active din medicament.

Orice medicament care intră în organismul nostru produce un efect, ce este dependent de doză. Cu cât doza este mai mare, cu atât efectul este mai intens, până la un anumit punct în care se obține un efect maxim care nu mai poate fi depășit.

Substanțele din medicamente, pentru a produce efectele dorite, acționează asupra unor molecule numite receptori. Există tipuri de medicamente care stimulează acești receptori, sau tipuri care îi blochează, în funcție de scopul final al administrării. Acționarea unor receptori de pe suprafața unor celule dintr-un organ declanșează o cascadă de evenimente care conduc de exemplu la secreția unei glande, la contracția unui mușchi sau la activarea sau inhibarea unui proces metabolic.

Drumul unui medicament în organism începe cu administrarea acestuia, de exemplu prin înghițire sau prin injectare. Urmează absorbția, distribuția, producerea efectului și în final eliminarea substanțelor active din medicament.

Administrarea medicamentelor pe cale orală

Frecvent medicamentele se adminstrează pe cale orală și astfel ajung în tubul digestiv. Astfel, următorul pas este absorbția acestora prin mucoasa sistemului gastrointestinal, în sânge. Acest pas poate fi influențat de o serie de factori. Unele medicamente sunt inactivate de sucul gastric acid sau de alte enzime intestinale, unele medicamente se inactivează atunci când sunt administrate concomitent cu alte medicamente sau cu alimente. Absorbția din stomac sau intestine depinde și de tranzitul intestinal: crește când tranzitul este încetinit și scade când este accelerat.

De aceea, atunci când luați un medicament, este foarte important să respectați exact indicațiile medicului sau farmacistului și să citiți prospectul înainte de administrare cu mare atenție.

Administrarea medicamentelor prin injectare

Pe lângă administrarea orală, administrarea prin injectare parenterală rămâne o cale alternativă importantă pentru acele substanțe care nu fie nu pot fi absorbite din tubul digestiv, fie sunt distruse în acesta, sau atunci când se dorește un efect mai rapid și intens. Cuvântul parenteral se referă la administrarea medicamentelor care se face pe altă cale decât cea digestivă.

Injectarea se poate face pe cale intravenoasă, intramuscular sau subcutanat. Prin administrare intravenoasă se sare peste etapa de absorbție, medicamentul ajungând în circulație în întregime. Astfel, această cale este foarte eficientă în urgențele medicale, dar în același timp și foarte periculoasă. Pe calea venoasă se administrează numai soluțiile apoase.

Atunci când medicamentul se administrează intramuscular sau subcutanat, contează foarte mult tipul substanței injectate, cât și cât de vascularizată este zona. Mușchiul fiind mai bine vascularizat, conduce la o absorbție mai bună a medicamentului decât în cazul injectării subcutanate. Soluțiile uleioase formează depozite la locul injectării de unde se absorb lent, pe o perioadă mai lungă de timp.

Pentru administrarea corectă a unui medicament injectabil este foarte important să respectați exact indicațiile medicului sau farmacistului și să citiți prospectul cu mare atenție. Injecția este o procedură medicală și trebuie efectuată numai de personal medical specializat, pentru a evita riscurile și complicațiile posibile.

Pe lângă administrarea orală și injectare, medicamentele mai pot fi administrate și prin aplicare pe mucoase sau tegumente, sau pe cale inhalatorie.

Eliminarea medicamentelor din organism

Multe dintre medicamentele care ajung în organismul nostru se elimină prin excreție urinară sau prin metabolizare hepatică. Alte căi de eliminare sunt prin salivă, prin laptele matern sau prin respirație.

De aceea funcția acestor organe, a rinichiului și a ficatului, este foarte importantă pentru întregul proces farmacologic. Pentru medicamentele care se elimină prin excreție renală, insuficiența renală, adică imposibilitatea rinichiului de a funcționa normal, conduce la o acumulare a substanței active medicamentoase. Astfel, deși se administrează o doză normală, acumularea în organism în urma imposibilității eliminării conduce la efecte de supradoză. Riscul de toxicitate este crescut și este nevoie de o adaptare a dozelor și a intervalului între administrări, în funcție de gradul insuficienței renale.

Alte medicamente se elimină prin metabolizare hepatică, adică prin transformarea substanței active din medicament în compuși diferiți, care nu păstrează funcția moleculei inițiale și sunt de regulă inactivi. Într-un final, acești compuși sunt eliminați tot prin rinichi. Există și situații când medicamentul devine activ abia după ce este metabolizat în organism, prin bioactivare, substanțe ce poartă numele de promedicamente.

Pentru cei cu tratamente medicamentoase complexe este necesară testarea funcțiilor renale și hepatice, adică efectuarea unor teste de sânge, pentru a cunoaste exact dacă un anumit medicament poate fi administrat în siguranță.