Liviu Papadima, profesor universitar: Destul de mulți dintre absolvenții de studii superioare intră în sistemul de învățământ, însă se iau cu mâinile de cap când văd cum stau lucrurile | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Liviu Papadima, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, a fost invitat la emisiunea „Academia Europa FM”, moderată de Marcel Bartic, unde a vorbit despre provocările pregătirii cadrelor didactice și despre importanța adaptării acestora la critică și eșec. Întrebat dacă studenții mai sunt interesați de meseria de profesor, Liviu Papadima a spus că, în prezent, mulți urmează modulul psihopedagogic, însă renunță la varianta de a lucra în învățământ abia după ce intră în sistem.
Liviu Papadima: Impresia mea este că destul de mulți dintre absolvenți intră în sistem și acolo încep problemele
Marcel Bartic: Câți dintre studenții cu care interacționați își exprimă dorința de a mai veni la catedră?
Liviu Papadima: „Deci, până în 1990, pregătirea pentru a funcționa la catedră era obligatorie. Pentru toată lumea. Pentru absolut toți studenții. Una dintre primele cereri ale studenților, foarte vehemente, a fost ca această pregătire să devină facultativă împreună cu depolitizarea universităților și cu eliminarea repartiției obligatorii, care avea loc la sfârșitul studiului, și așa mai departe. Ani de zile, Facultatea de Litere a încercat să tergiverseze, să nu accepte această solicitare, pentru că ne era frică că nimeni nu va mai merge în învățământ. N-a fost așa. A fost o cădere de doi–trei ani, după care, treptat, s-a revenit. Acum, foarte mulți urmează modulul psihopedagogic pentru pregătirea inițială, ca să poată funcționa în învățământ, dar mai ales pentru a avea o patalama. Nu se știe niciodată ce poate apărea. Impresia mea este că destul de mulți chiar intră în școală și acolo încep problemele. Când intră în școală, se iau cu mâinile de cap.”
Liviu Papadima: „Aș introduce în învățământul românesc, preuniversitar chiar, niște cursuri obligatorii de adaptare la critică și la eșec”
Marcel Bartic: Rar mi-a fost dat să văd o categorie socioprofesională cu o toleranță mai scăzută la feedback decât aceasta a noastră. Mă bag și pe mine la socoteală acolo, că, până la urmă, și eu fac parte din aceeași categorie. De ce e atât de greu să-i obișnuiești pe profesori să înțeleagă că o observație poate să-ți facă bine?
Liviu Papadima: „Asta cred că e o problemă mai largă. Eu aș introduce în învățământul românesc, preuniversitar chiar, niște cursuri obligatorii de adaptare la critică și la eșec. Avem probleme imense cu chestia asta. Știu foarte bine cât de greu fac față tinerii oricărui eșec și cum orice eșec, oricât de mic, îi demobilizează, îi face să se simtă înfrânți și afectează acceptarea criticii. O critică inteligent formulată nu este o critică a persoanei. Este o critică asupra unei fapte, a unei activități a persoanei respective. Ceea ce e cu totul altceva. Te ajută să faci mai bine în viitor.”
Liviu Papadima: „Nu cred că lucrurile se rezumă pentru toată lumea strict la bani”
Marcel Bartic: Ce contează mai mult, banii sau vocația?
Liviu Papadima: Nu cred că lucrurile se rezumă pentru toată lumea strict la bani. Eu, de pildă, atunci când mi-am ales cariera, nu mi-am ales-o din motive pecuniare. Și, ca decan al Facultății de Litere, mă confruntam în permanență cu această întrebare din partea părinților: dacă vine băiatul sau fata — cel mai adesea, fata mea — la Litere, ce iese de acolo? Nu e o facultate care să-ți ofere un orizont foarte generos în ceea ce privește modul în care îți vei gestiona financiar viața. Dar, pe de altă parte, este o facultate în care poți să-ți construiești un drum, dacă ți-ai ales-o bine, potrivit aptitudinilor și dorințelor tale.”
