Liderul USLIP, Laviniu Lăcustă, despre simulările examenelor naționale: Nu există un cadru legal pentru organizarea lor. Nu sunt prevăzute nici în Legea învățământului preuniversitar, nici în contractul individual de muncă | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Deși majoritatea liceelor din țară au organizat astăzi simularea pentru prima probă a Bacalaureatului, o parte dintre profesori au continuat boicotul, ca formă de protest față de guvernanți. Aceste proteste fuseseră anunțate cu cel puțin o lună înainte, subliniază Laviniu Lăcustă, lider al Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar, care atrage atenția că adevărata dificultate a simulărilor va fi la evaluare, din cauza lipsei de cadre didactice. Invitat în cadrul emisiunii „Academia Europa FM”, moderată de profesorul Marcel Bartic, Laviniu Lăcustă a precizat că, din perspectivă juridică, simularea nu este prevăzută nici în Legea învățământului preuniversitar, nici în contractul individual de muncă.
Laviniu Lăcustă: „Problema reală va fi la evaluare”
Marcel Bartic: Pare un pic straniu faptul că, deși sindicatele anunțaseră – cred – 73.000 de profesori care ar fi dorit să boicoteze, în realitate, din datele de astăzi, pare că au fost mult mai puțini.
Laviniu Lăcustă: „Deocamdată, sau cel puțin dacă ne referim la zona de supraveghere, nu cred că aici a fost dificultatea principală a simulărilor. Problema reală va fi la evaluare, acolo unde vom avea nevoie de un număr mai mare de corectori. Dar aș vrea să fac o referire și la modul în care au fost organizate aceste simulări, pentru că, din punctul nostru de vedere, Ministerul Educației a forțat aceste proceduri, încălcând chiar instrucțiunile date.”
Laviniu Lăcustă: „Vor fi făcute plângeri penale pentru muncă forțată”
Marcel Bartic: Sunt curios să înțeleg cum anume a forțat Ministerul Educației procedurile privind desfășurarea acestor simulări.
Laviniu Lăcustă: „În primul rând, prin persoanele desemnate în comisiile de supraveghere. Uitați câteva exemple concrete: colegii noștri din unitățile de învățământ ne-au semnalat situații în care supravegherea s-a făcut cu studenți, cu personal auxiliar și, într-o anumită situație, chiar cu persoane angajate ca îngrijitori, mă refer aici la femei de serviciu. De asemenea, s-a mers pe ideea de a avea un singur rând de supraveghetori la anumite clase, ceea ce evident nu era conform cu instrucțiunile Ministerului. Înainte de a intra în detalii privind această modalitate de organizare, aș mai discuta despre fundamentul juridic al simulărilor. Cred că de aici trebuie să plece discuția noastră. […]
Din perspectiva juridică, simularea nu este prevăzută nici în Legea învățământului preuniversitar, nici în contractul individual de muncă și nici în fișa postului. Ar fi fost interesant să știm cum au fost realizate aceste mici delegări de personal. De la grădiniță s-au adus educatori pentru a supraveghea în unitățile de învățământ și vă pot spune că, cel puțin într-un județ, vor fi făcute plângeri penale pentru muncă forțată. Așa au înțeles și cei din Minister să își exercite acest nou „exercițiu de pregătire”, cum îl numesc ei, în ceea ce privește elevii noștri.”
Laviniu Lăcustă: „Un judecător a confirmat că acest demers al Ministerului era neconform legii”
Marcel Bartic: Au existat reacții din partea profesorilor, a școlilor și a sindicatelor cu privire la legitimitatea organizării acestor simulări până acum? Este prima dată când aud așa ceva.
Laviniu Lăcustă: „Eu vă pot spune că, cel puțin la Iași, am avut la un moment dat procese, deoarece, așa cum se știe, simulările nu erau și nu sunt plătite. Am câștigat un astfel de proces legat de o unitate de învățământ. Prin urmare, un judecător a confirmat că acest demers al Ministerului nu era, hai să nu spun ilegal, ci neconform legii. Din această perspectivă, nu avem niciun dubiu: ne aflăm în fața unui fals fundament juridic al simulărilor.”
Creșterea normei de predare și mărirea numărului de elevi la clasă sunt cele două repere principale la care se raportează profesorii nemulțumiți de măsurile impuse de Ministerul Educației. Supraaglomerarea claselor nu contribuie la calitatea actului de predare, spune Laviniu Lăcustă. De asemenea, „există profesori care trebuie să facă naveta la două sau trei școli, ceea ce ridică probleme semnificative atât pentru organizarea unităților de învățământ, cât și din perspectivă individuală.”
