Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României luni, 10 februarie 2025. Mandatul președintelui ar fi trebuit să expire pe 21 decembrie 2024, însă acesta a fost prelungit după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea alegerilor după primul tur al alegerilor prezidențiale – invocând motivul ingerințelor străine în procesul electoral. „Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: <<Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales>>. Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit”, spunea Klaus Iohannis pe 6 decembrie 2024.
UPDATE 16:07. Sebastian Burduja: „Am toată încrederea că Ilie Bolojan, un lider responsabil, cu experiență politică și cu o viziune clară despre ce înseamnă lucrul în echipă, va reuși să navigheze România prin această perioadă tumultuoasă”
Sebastian Burduja: „Decizia președintelui Iohannis este decizia unui om pe care îl respect pentru tot ceea ce a făcut bine pentru țara noastră. Este un președinte în fața căruia am depus de trei ori jurământul ca ministru și care a menținut România pe calea corectă: pro-dezvoltare și pro-occidentală. Nu este momentul și nici timpul să vorbim acum despre moșteniri, cu bune și cu rele. Singura „moștenire” pe care România trebuie să o apere este, de fapt, viitorul său – unul democratic, rațional, european și euro-atlantic. Nu este nici momentul să “politizăm” această situație, nici să vorbim despre trecut, ci despre viitor.
Am toată încrederea că Ilie Bolojan, un lider responsabil, cu experiență politică și cu o viziune clară despre ce înseamnă lucrul în echipă, va reuși să navigheze România prin această perioadă tumultuoasă. Este o șansă pentru toți cei care credem că România nu trebuie să se întoarcă în trecut. Avem un actor cheie — credibil și apreciat — pentru România pro-europeană și pro-democratică, iar acest lucru este o veste excelentă.
Să fie foarte clar: problema ultimelor luni nu s-a numit și nu se numește Klaus Iohannis. Adevărata amenințare pentru România poartă un alt nume: Călin Georgescu. Un pretins lider care adună în discursul său tot ce este mai periculos pentru viitorul acestei țări și le prezintă drept soluții miraculoase.
Să nu ne facem iluzii. Mașinăria de propagandă și de bani (de unde vin acești bani și ai cui sunt, nu este sarcina mea să spun) care a construit această figură funcționează și astăzi la turație maximă. Ce era valabil pe 8 decembrie rămâne valabil și pe 3 mai: câștigurile ultimilor zeci de ani, atâtea câte sunt ele, trebuie apărate. Amenințarea existențială pe care o reprezintă extremismul, misticismul și minciuna pură trebuie demascată și sancționată fără rezerve.
Toți cei care împărtășesc în mod real valorile democratice, care cred că șansa de dezvoltare a României este apartenența la Uniunea Europeană, că NATO reprezintă o umbrelă de securitate și că dezvoltarea poate veni doar în parteneriat cu Vestul, nu cu Estul, au obligația de a vorbi răspicat și de a face mai mult.
De ceea ce facem acum depinde judecata viitoarelor generații. Nu este vorba despre ce se întâmplă cu politicienii, oricare ar fi ei, ci despre viitorul tuturor românilor. Este timpul oamenilor de stat. Și nu trebuie să fie nicio clipă începutul sfârșitului pentru o Românie așa cum și-o doresc românii: demnă, dezvoltată și democratică. Înainte, împreună”.
UPDATE 15:39. Reacția lui Marcel Ciolacu: „Crin Antonescu este candidatul coaliției și va rămâne candidatul coaliției”
Junalist: Va mai rămâne Crin Antonescu candidatul coaliției?
Marcel Ciolacu: „Da, cu certitudine”.
Jurnalist: Ilie Bolojan și-ar putea dori să rămână la Cotroceni după această perioadă de interimat?
Marcel Ciolacu: „Întrebați-l că e în spate domnul Bolojan. Eu vă spun că Crin Antonescu este candidatul coaliției și va rămâne candidatul coaliției”.
Marcel Ciolacu: „Nu sunt un mare fan al președintelui Klaus Iohannis, nu l-am votat niciodată”.
Jurnalist: Totuși, v-a numit premier.
Marcel Ciolacu: „M-a numit fiindcă a fost obligat de Constituție. Fiindcă a existat o majoritate. Chiar dacă ești președintele României nu numești după capul tău. Mulțumesc mult!”.
UPDATE 14:43. Reacția lui Crin Antonescu: „Decizia președintelui a fost una înțeleaptă”
Crin Antonescu, reacție după demisia lui Klaus Iohannis: „Decizia președintelui a fost una înțeleaptă”.
UPDATE 14:40. Emil Boc: Nu există discuții privind schimbarea candidatului sau ieșirea de la guvernare
Emil Boc dă asigurări că alegerea coaliției de guvernare pentru alegerile prezidențiale din 2025 este Crin Antonescu.
UPDATE 14:24. George Simion, reacție: „Acum e timpul pentru TURUL 2 ÎNAPOI”
„E victoria voastră! Acum e timpul pentru TURUL 2 ÎNAPOI”, a scris George Simion pe Facebook.
UPDATE 14:23. Victor Ponta: „ Trebuie să ne luăm Țara înapoi”
Victor Ponta a scris într-o postare pe Facebook că „Ce BLESTEM pe Romania . Acum s-a incheiat! Dar toti complicii si tradatorii care l-au adus pe Iohannis si l-au tinut in functie impotriva romanilor, chiar dupa ce nu mai era presedinte , sunt inca la “putere” si la “butoane”! Sistemul “Iohannis” controleaza inca Romania si incearca sa impuna in continuare un Presedinte la fel de antiroman si la fel de ticăloșit! Trebuie sa ne luam Tara inapoi ; si sa-i vedem plecati pe TOTI! Doar asa putem sa punem din nou Romania si romanii pe primul loc🙏! Asa se ne ajute Dumnezeu”.
UPDATE 14:18. Elena Lasconi: „Mă bucur că presiunea pusă de USR în Parlament l-a scos pe Iohannis din adormire și nu ne vom opri aici”
“Un președinte rupt de realitate, defazat și fără nicio grijă față de oamenii care și-au pus încrederea în el!
Demisia lui Klaus Iohannis vine foarte târziu. Mult prea târziu ca să mai poată fi socotită de onoare. Și nici nu ne aduce răspunsuri la întrebările care macină țara asta de două luni de zile: de ce au anulat alegerile, cum ne protejăm de jocurile rușilor, cine ne apără de manipulare, putem garanta securitatea următorului scrutin?
După 10 ani cu Iohannis la Cotroceni, din păcate, și o spun ca om care a crezut în el, România este mai vulnerabilă ca oricând. Pe tura domniei sale democrația s-a făcut fărâme și acest lucru nu îi poate fi iertat.
Mă bucur că presiunea pusă de USR în Parlament l-a scos pe Iohannis din adormire și nu ne vom opri aici. Avem nevoie să reașezăm instituțiile statului ca să lucreze pentru cetățeni, nu pentru vremelnici cocoțați în funcții.
Acum, e nevoie de noi toți, e nevoie să repunem România pe drumul corect. Avem nevoie de adevăr, dreptate și un lider autentic care să țină direcția spre Vest!”, a scris Elena Lasconi pe Facebook.
Știre inițială: Demisia lui Klaus Iohannis, 10 februarie 2025
10 februarie 2025: Klaus Iohannis demisionează din funcția de președinte al României: „Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Luni – 10 februarie 2025 – Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al țării.
Sursa foto: Administrația Prezidențială
Klaus Iohannis: „Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată – repet, niciodată – n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.
În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.
Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”.
Ilie Bolojan, despre procedura de suspendare a lui Klaus Iohannis, înainte de declarațiile acestuia: „Un nonsens instituțional”
Ilie Bolojan, 10 februarie 2025: „Va fi organziat, conform procedurii, un Birou Comun al celor două Camere care, constatând că sunt respectate condițiile de convocare a Plenului reunit, această cerere va ajunge pe ordinea de zi. În varianta în care să spunem că această cerere ar trece, gândiți-vă că am avea un referendum de suspendare care s-ar organiza exact în perioada campaniei de prezidențiale. Și, deci, dacă acel referendum ar trece, gândiți-vă că practic ar trebui organizate alegeri prezidențiale ca un efect al trecerii referendumului, după data stabilită în calendarul electoral, deci după data de 4 mai și 18 mai. Prin urmare, este un nonsens instituțional”.
2024, an electoral pentru România: Alegeri locale și europarlamentare în vară. Alegeri prezidențiale în iarnă
2024 a fost an electoral pentru România:
- alegeri locale și europarlamentare pe 9 iunie 2024;
- alegeri parlamentare pe 1 decembrie 2024;
- alegeri prezidențiale – turul I – pe 24 noiembrie 2024;
- alegeri prezidențiale – turul II – nu s-a mai organizat, deși ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie 2024.
Alegeri prezidențiale 2024, anulate de CCR după primul tur: Ingerințe străine în procesul electoral
Pe 4 decembrie 2024, CSAT a desecretizat cinci documente:
- de la Ministerul Afacerilor Externe (MAI), un document;
- de la Serviciul de Informații Extern (SIE), un document;
- de la Serviciul Român de Informații (SRI), două documente;
- de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), un document.
Citește și: Klaus Iohannis a declasificat documentele prezentate în ședința CSAT. DOCUMENTE FOTO
Administrația Prezidențială, 4 decembrie 2024: „Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”
„Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT”, transmitea Administrația Prezidențială a României pe 4 decembrie 2024.
Pe 6 decembrie 2024, CCR transmitea decizia anulării alegerilor prezidențiale
Românii nu au mai ajuns să voteze și în turul al doilea la alegerile prezidențiale din 2024 pentru că, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat procesul electoral prezidențial invocând motivul ingerințelor străine în alegeri. Decizia CCR a fost emisă la două zile de la desecretizarea documentelor de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Citește și: CCR a anulat turul I al alegerilor prezidențiale | FOTO DOCUMENT
Klaus Iohannis, 6 decembrie 2024: „După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui”
„Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici.
La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți.
CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.
Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.
Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave.
La puține zile după aceea, un grup relevant, un grup mare de organizații neguvernamentale mi-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea. Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT.
Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui.
Acum, „ce urmează?” este întrebarea pe buzele românilor”, spunea Klaus Iohannis pe 6 decembrie 2024.
Mandatul lui Klaus Iohannis, prelungit: „Ce fac eu?” / „Eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”
Mandatul lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, însă acesta a fost prelungit.
„Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.
Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit”, spunea Klaus Iohannis pe 6 decembrie 2024.
Noul calendar al alegerilor prezidențiale 2025: 4 mai, primul tur. 18 mai, al doilea tur
În ianuarie 2025, Guvernul României a aprobat noul calendar al alegerilor prezidențiale:
- Primul tur va avea loc pe 4 mai 2025;
- Al doilea tur va avea loc pe 18 mai 2025.
„Perioada electorală va începe în 18 februarie 2025, cu aducerea la cunoştinţa publică a datei la care se va efectua tragerea la sorţi a celor 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care vor face parte din Biroul Electoral Central. De asemenea, desemnarea celor 5 judecători se va face până pe 20 februarie 2025, astfel dându-se posibilitatea constituirii Biroului Electoral Central, cu data limită 22 februarie 2025. Apoi, termenul pentru depunerea candidaturilor la Biroului Electoral Central de către partidele, alianţele politice şi electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţiilor independenţi, este de 15 martie 2025, ora 24:00”, spunea Mihai Constantin – purtător de cuvânt al Guvernului – pe 28 ianuarie 2025.
Demisia lui Klaus Iohannis, cerută de mai multe ori: Trei cereri de suspendare depuse, Klaus Iohannis în continuare președintele României
În tot acest timp, lui Klaus Iohannis i se cerea demisia din funcția de președinte al României. La începutul lunii februarie 2025, la Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului a fost depusă a treia cerere de suspendare a lui Klaus Iohannis, semnată de 178 de parlamentari (deși pragul este de 155 de semnături). Însă suspendarea lui Klaus Iohannis nu are loc.
Deși exista numărul necesar de semnături și procedurile au fost îndeplinite, nu era sigură data la care s-ar fi întrunit din nou Birourile Reunite ale celor două camere, ca procedura de suspendare a lui Klaus Iohannis să fie dusă la capăt. Birourile Reunite ale celor două camere pot fi convocate doar la cererea celor doi președinți: Ilie Bolojan – PNL – și Ciprian-Constantin Șerban – PSD. Însă nu s-a întâmplat.
Klaus Iohannis, 3 februarie 2025: „Eu, oricum, peste puține luni, plec. Și ce am făcut este de domeniul trecutului. Mi le asum şi pe cele bune, şi pe cele rele”
Pe 3 februarie 2025, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc înaintea participării la reuniunea informală a Consiliului European, Klaus Iohannis a fost întrebat despre demisia cerută de societate.
Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte! Există voci din mediul politic, dar și dintr-o parte a societății, care contestă prelungirea mandatului dumneavoastră și vă cer demisia, considerând că prezența dumneavoastră la Cotroceni creează tensiune în societate. Ce le răspundeți acestora și dacă veți decide până la urmă să vă dați demisia?
Președintele României: „Cred că este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste, pentru că, nu-i așa, funcționăm după Constituție și, atunci când am fost ales, peste șase milioane de români mi-au dat votul pentru ca să fac lucrurile ca la carte, iar cartea este Constituția. Și în Constituție scrie foarte clar și îmi spune că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuția și, oricum, nu cred că despre asta trebuie să vorbim.
Eu, oricum, peste puține luni, plec. Și ce am făcut este de domeniul trecutului. Mi le asum şi pe cele bune, şi pe cele rele. Dar acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri. România trebuie să aleagă un președinte. Şi românii trebuie să înţeleagă că asta este tema pe care trebuie să o discutăm. Nu văd sincer o utilitate în discuții prelungite despre dacă trebuia să stau sau nu trebuia să stau. Nu asta este tema. Candidaţii şi cei interesaţi de România să poftească în faţă şi să spună ce vor ei să facă pentru România, cum vor ei să ducă România mai departe şi la ce să se aştepte românii de la ei pentru următorii ani.
Acestea sunt temele care, după părerea mea, sunt importante și ar fi foarte util să ne concentrăm pe acestea. Sigur, sunt și alte teme de mare actualitate – bugetul, trebuie să avem cât mai repede un buget pentru a avea un comportament predictibil. Lumea vrea să știe ce se întâmplă, cum va funcționa economia și așa mai departe. Deci, cred că între timp cam toată lumea a înțeles care sunt aceste teme, indiferent dacă le-am repetat sau nu, și cu siguranță vor mai fi astfel de abordări, fiindcă suntem într-o campanie electorală și fiecare încearcă să se profileze cumva. Dar cred că cei care merg să voteze trebuie să-și articuleze așteptările și ele clar sunt legate de ce va fi de acum încolo, nu ce a fost până acuma”.
Cine ar putea prelua funcția de președinte al țării dacă Klaus Iohannis pleacă de la Cotroceni înainte de alegerile prezidențiale 2025
Funcția de președinte al țării este asigurată de președintele Senatului, șeful interimar al PNL, Ilie Bolojan.
Sursa colaj foto: Inquam Photos / George Călin, Octav Ganea, Alex Nicodim, Oana Pavelescu
