Grăsimea abdominală crește riscul de sindrom dismetabolic. Mihaela Bilic: Fructoza, înlocuită cu lactate și carne

Grăsimea care se depune pe abdomen duce la decompensarea ficatului, la creșterea colesterolului, precum și la instalarea sindromului dismetabolic, avertizează medicul nutriționist Mihaela Bilic. De cele mai multe ori, bolile asociate cu grăsimea de pe abdomen nu dor și ne pot afecta fără să ne dăm seama. Prin urmare, este important să scăpăm cât mai repede de kilogramele în plus, iar Mihaela Bilic ne arată cum putem face asta într-un mod sănătos.

Mihaela Bilic: Kilograme în plus pe abdomen declanșează sindromul dismetabolic

Mihaela Bilic: „Când sunt kilograme în plus pe abdomen, asta înseamnă o decompensare a ficatului și atunci apare colesterolul mare, apoi decompensarea pancreasului. Totodată, este afectată și glicemia, apoi apare diabetul. Ajungem sindromul dismetabolic: diabet, dislipidemie, colesterol, hipertensiune și tot ce înseamnă riscuri cardiovasculare. Și da, este o problemă frecventă pentru bărbații de peste 50 de ani, pentru că nu doare nimic.”

Mihaela Bilic: „Spectaculos este cât de repede se normalizează totul atunci când grăsimea dispare”

În cazul diabetului, medicul spune că indicele HOMA arată echilibrul glicemic din ultimele trei-șase luni. Acest fapt arată că avem de-a face cu un fenomen cronic.

Mihaela Bilic: „La capitolul sindrom dismetabolic, partea de diabet, ce arată? Și indicele HOMA, și hemoglobina glicozilată arată un echilibru al glicemiei în ultimele trei până la șase luni, dacă există. Deci, în momentul în care ai deja aceste valori, semnul este că în ultimele trei luni lucrurile nu au fost în regulă. Adică nu este o glicemie de moment, pe care să o explici printr-o masă: „Uite, am mâncat aseară zahăr”. Este un fenomen instalat cronic și atunci trebuie luate măsuri, iar măsura principală este să scăpăm de grăsimea de pe burtă. Culmea, dacă silueta este masivă, dar grăsimea nu este predominant abdominală, riscul nu este atât de mare. Însă, de obicei, grăsimea de pe abdomen strică analizele, iar lucrul spectaculos în medicină este cât de repede se normalizează totul atunci când aceasta dispare.”

Mihaela Bilic: „Fructoza din zahăr și din fructe nu poate fi metabolizată de nicio celulă”

Care sunt principalii factori care duc la acumularea grăsimii pe burtă? Bineînțeles, zahărul, în primul rând, însă nu trebuie să ne gândim doar la cel din prăjituri. Zahărul în exces se găsește inclusiv în fructe.

Mihaela Bilic: „Fructoza din zahăr, din fructe și din sucuri se depune pe abdomen, firește, pentru că nu este consumată eficient de organism. Glucoza din făinoase, amidonul din făinoase se consumă prin efort fizic. În schimb, fructoza din zahăr și din fructe nu poate fi metabolizată de nicio celulă. Doar ficatul se luptă cu ea și, când este în exces, o transformă în grăsime pe abdomen.”

Cu ce înlocuim fructoza? 

În momentul în care eliminăm din alimentație sucurile, fructoza, zahărul și făinoasele — factori care contribuie la acumularea grăsimii abdominale — și le înlocuim cu legume, carne și lactate, ficatul își reia funcționarea normală, pentru că, uneori, fructele pot solicita mai mult ficatul decât grăsimile.