Femei care inspiră: Maria Virginia Andreescu – Haret

În 1919, în baza unui Procesului-Verbal încheiat de Consiliul Profesoral al Şcoalei Superioare de Arhitectură din Bucureşti, se conferă tinerei absolvente Maria (Virginia) Andreescu diploma de arhitect, cu menţiunea maximă „foarte bine”. Era primul proces-verbal prin care se atribuia unei femei diploma de arhitect în ţara noastră. Nepoată de frate a marelui pictor român Ion Andreescu, Virginia Andreescu s-a născut în Bucureşti, în iunie 1894, dintr-o familie cu venituri modeste. Avea numai 9 ani, cînd rămânea unica prezenţă feminină în casă, cu grija celor 3 fraţi mai mici.

După ce urmează clasele primare la Şcoala Pitar Moş, din Bucureşti, absolvă liceul Mihai Viteazul la 18 ani şi se înscrie în Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti. În timpul primului război mondial, Virginia Andreescu merge pe front și o găsim în mijlocul soldaților ca sora de caritate.După terminarea ostilităţilor, îşi desăvârșește studiile, proiectul său de diplomă cu tema „O academie de arte frumoase” fiind cotat cu nota maximă. Prezentat ulterior la expoziţia de la Ateneul Român a absolvenţilor şcolii, el a fost distins cu Premiul Ministerului Educaţiei şi învăţământului.

Preluînd moştenirea artistică a pictorului Ion Andreescu, Virgnia a arătat, încă de pe băncile liceului, un talent deosebit pentru artele grafice. De aceea, concomitent cu Şcoala de Arhitectură, a urmat şi cursurile Şcolii de Belle Arte din Bucureşti – fapt ce se poate corela cu tema aleasă la proiectul de diplomă de la arhitectură.

Dupa o scurtă specializare la Roma, tânăra arhitectă se întoarce în țară și participă creativ la una dintre cele mai acute probleme ale epocii, construcțiile școlare. Proiectele elaborate cuprind: şcoli primare şi secundare, internate, instituţii de învăţămînt superior, proiecte tip sau proiecte speciale, majoritatea tratate într-o manieră cu specific naţional. Lucrările sale pot fi găsite în orașe ca Bucureşti, Tîrgovişte, Piteşti, Făgăraş, Cluj, Rîmnicu-Sărat, Focşani, Tecuci, Vaslui sau laşi.

În Bucureşti, a elaborat în 1926 proiectul corpului central al Liceului Cantemir-Vodă. Alte lucrări din acea perioadă sunt: aripa dinspre Şerban Vodă a Liceului Şincai, precum şi corpul secţiei antropologie, uzina de încălzire centrală şi castelul de apă de pe lîngă Facultatea de Medicină. Acesta din urmă se remarcă printr-o influenţă specifică a stilului arhitectonic tradiţional românesc.

Printre lucrările din provincie, se află Şcoala primară din Socola – laşi, al cărui proiect a fost publicat în revista Arhitectura, Liceul de fete din Focşani, Şcoala normală de fete din Bîrlad (internat şi sală de gimnastică), Liceul Domniţa Ruxandra din Botoşani (adăugiri şi amenajări), Şcoala de meserii din Ploieşti şi multe altele.

„Prima arhitectă care a activat în România” a lăsat o operă tehnică şi ştiinţifică, prin care a contribuit într-un mod clar la dezvoltarea personalităţii arhitecturii româneşti. Clădirile realizate după planurile sale rămân, pentru noile generaţii, un bun exemplu de studiu, dar și de urmat.

În Weekend Diva la Europa FM aflăm poveștile femeilor celebre care ne-au inspirat de-a lungul anilor, dar ascultăm și cele mai frumoase piese cântate de voci feminine.