#EUROVOT Cum se votează duminică. Primele sondaje, în direct la Europa FM într-o ediţie specială

Duminică, de la ora 21, Ediţie Specială dedicată Alegerilor Europene.

Pe 25 mai, de la ora 21:00, Moise Guran, Vlad Petreanu şi Filip Standavid discută la Europa FM despre rezultatele estimate de sondajele de opinie şi despre cei care ne vor reprezenta în Parlamentul European.

Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului de duminică, un mandat de eurodeputat.

Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Pentru alegerile de duminică au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii în străinătate pentru alegătorii români aflaţi în străinătate. Potrivit celei mai recente informări, făcută de AEP pe 16 mai, numărul de alegători înscrişi în listele electorale permanente este de 18.226.995. Această cifră va fi actualizată cu o zi înainte de euroalegeri.

De asemenea, un număr de 41 de cetăţeni comunitari care au reşedinţa în Romînia şi-au exprimat dorinţa de a vota pentru alegerea membrilor din România în PE din 25 mai, aceştia fiind înscrişi pe listele electorale speciale ale localităţilor în care îşi au reşedinţa.

Eurodeputaţii sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, mandatul în Parlamentul European fiind de 5 ani.

Aceştia se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, sau pe bază de candidaturi independente.

Au dreptul de a alege cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua votării inclusiv, definiţi prin lege ‘alegători resortisanţi’, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate.

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Îşi pot exprima opţiunea prin vot pentru alegerea eurodeputaţilor români şi alegătorii comunitari, respectiv orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în ţara noastră. Pentru a putea vota, aceştia au trebuit să facă, anterior, cereri în acest sens la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, ei fiind înscrişi în listele electorale speciale.

CUM SE VOTEAZĂ

Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare, potrivit legii. Vor exista şi liste suplimentare pentru aceia care nu se află în localitatea de domiciliu.

‘Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente. Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu, îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară’, precizează Biroul Electoral Central.

Alegătorul resortisant (cetăţean al României care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European) şi alegătorul comunitar (orice cetăţean al unui stat membru UE – altul decât România – care are dreptul de a alege în România pentru PE, având domiciuliu sau reşedinţă în România) prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare.

Acestea sunt, în cazul alegătorului resortisant, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

Alegătorii vor trebui să se prezinte la vot cu orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România şi care este considerat act de identitate în statul emitent.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În listele electorale suplimentare sunt trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.

Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.

De asemenea, alegătorii resortisanţi care se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare, la fel ca şi alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.

Cetăţenii români care se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă cu cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al Uniunii Europene.

La secţia de votare, în baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, suplimentară sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează.

Potrivit legii, sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila ‘VOTAT’ sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere.

Votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială la aceştia pentru a-şi exprima votul.

Urna specială va putea fi folosită şi în cazul persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la această oră se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Legea prevede că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 metri.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să părăsească sala de votare în acest timp.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.

Potrivit legii, constituie contravenţii refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea ‘VOTAT’, neaplicarea ştampilei cu menţiunea ‘VOTAT’ sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum şi reţinerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare.

Sunt, de asemenea, contravenţii şi continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit competitor şi purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală.

În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Informaţii suplimentare privind Parlamentul European şi procedura de vot pot găsite într-un ‘Ghid al alegătorului’, pe site-ul www.roaep.ro, material realizat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România şi Autoritatea Electorală permanentă – Centrul de studii, parteneriate şi programe pentru dezvoltarea managementului electoral.