Confidenţialitate

Dosarul “Referendumul”: Instanţa supremă decide în 24 aprilie dacă admite contestaţia lui Dragnea

Avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut, astăzi, Completului de cinci judecători al instanţei supreme să admită contestaţia la executare a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul “Referendumul”.

Motivele avocaților vizează faptul că hotărârea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data motivării, preşedintele completului care a soluţionat cauza nu mai era judecător, pentru că se pensionase.

Instanţa a respins unele solicitări ale avocaţilor lui Dragnea şi a stabilit data pronunţării soluţiei pentru 24 aprilie.

Între timp, procurorul DNA a cerut respingerea cauzei pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile legale.

Apărătorii lui Liviu Dragnea au arătat că, în aceste condiţii, vor să depună la dosar o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

În ultimul cuvânt, Liviu Dragnea a spus că a asistat la o dezbatere care îl depăşeşte, pentru că el este inginer, dar a remarcat faptul că procurorul DNA a spus că un articol de lege este cu titlu de recomandare.

„Din câte ştiu eu, motivarea trebuia redactată în termen de 30 de zile. Nu cred că demersul meu a fost exagerat. Am fost condamnat pentru ceva ce nu am fost acuzat în rechizitoriu. Am vrut să văd dacă această hotărâre este rodul participării tuturor membrilor completului de judecată”, a spus Dragnea în faţa judecătorilor.

Instanţa a rămas în pronunţare, urmând să anunţe decizia în 24 aprilie.

În dosarul “Referendumul“, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit rechizitoriului din dosarul “Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, “a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul “Referendumul” a redactat în februarie 2017 motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.

Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă “pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare”.

Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme.

Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la instanţa supremă, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.