Confidenţialitate


Dosarul DIICOT privind frauda de la FRF ar viza construirea bazei de pregătire de la Buftea


Dosarul DIICOT privind frauda de la FRF ar viza construirea bazei de pregătire de la Buftea

Dosarul deschis de procurorii DIICOT privind frauda de la Federația Română de Fotbal ar viza construirea bazei de pregătire a FRF de la Buftea. Un milion de dolari a dispărut din conturile federaţiei în perioada 2010-2012, anunţă surse judiciare.

Banii au fost primiţi de FRF de la FIFA, iar în acea perioadă preşedintele Federaţiei era Mircea Sandu.

Mai mulți membri ai Comitetului Executiv al FRF au fost audiați ca martori de procurorii DIICOT. Fostul șef al Federației nu a fost deocamdată citat pentru audiere. Mircea Sandu a declarat însă că banii nu puteau să dispară și că erau folosiţi pentru diverse proiecte.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010-2012 un grup infracțional organizat și-ar fi însușit suma de peste  un milion de dolari, provenită din finanţarea Federației Române de Fotbal de către forul mondial de Fotbal.

Anchetatorii spun că banii ar fi fost supuşi unui proces de reciclare fiind transferaţi succesiv prin conturile mai multor persoane juridice şi fizice. În acest caz au fost audiați ca martori mai mulți membri ai comitetului executiv din acea perioadă. Între ei președintele CFR Cluj, Iuliu Mureșan și președintele FC Botoșani, Cornel Șfaițer.

Acesta din urmă le-a spus jurnaliștilor că nu poate da informații din dosar, pentru că așa i-a cerut procurorul de caz.

      Infracțiunile ar fi fost comise în perioada în care Mircea Sandu era șeful FRF. El a declarat că banii dați de FIFA nu aveau cum să dispară din Federație și că au fost cheltuiți conform acordului dintre FRF și FIFA.      Mircea Sandu a mai spus că banii erau folosiți pentru diverse proiecte: fotbal feminin, arbitri și juniori.

Între timp, ProSport anunță că DIICOT ar investiga costurile de construire a bazei de pregătire a FRF de la Buftea. Potrivit jurnaliștilor, FRF ar fi umflat prețul total al investiției, de 3,5 milioane de euro. De exemplu, unul dintre terenuri a costat 500.000 de euro, în condițiile în care prețul pieței era de două ori mai mic. Și gazonul sintetic a costat 64 de euro pe metru pătrat, deși cel mai scump era de 25 de euro pe mp.

 


Ultimele stiri
Intervenția statului pe piața petrolului. Marius Luican, consultant: „Statul face ceva ca să dovedească că face ceva. Intervine,…

Premierul Bolojan, despre situația minerilor de la CE Oltenia: „Înțeleg situația socială, dar România și-a asumat niște angajamente…

Motivația Consiliului Economic și Social privind amânarea unui aviz pe ordonanța de urgență care ar stabili criză pe…

Ofertele de angajare care promit „salarii motivante”. Cele mai multe astfel descrise nu depășesc 4.000 de lei net,…

A patra zi de proteste la Mangalia. Peste 1000 de navaliști își cer drepturile salariale și se tem…

Vaticanul va permite catolicilor să primească transplanturi de organe de la animale, ca urmare a progreselor în medicină …

Ministerul Mediului a lansat platforma online „Inspectorul Balastierelor”. Oricine poate verifica dacă în zona în care se află…

Israelul anunță că va prelua controlul asupra unei părți importante din sudul Libanului, în cadrul campaniei împotriva grupării…

Republica Moldova va institui stare de urgență în sectorul energetic după ce linia electrică aeriană Isaccea-Vulcănești a fost…

Peste 170 de tineri din România și alte trei țări au luat parte la conferința „Tinerii în era…