DNA cere aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Titus Corlățean, pentru votul din 2014 din diaspora

DNA cere aviz Senatului pentru începerea urmăririi penale faţă de Titus Corlăţean, în dosarul votului din 2014 din diaspora. Fostul ministru de Externe este suspectat de procurorii DNA de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale.

Potrivit procurorilor DNA, în acest moment ”există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.

Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.”

Procurorii DNA susțin că ”limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.”

Mai mult, anchetatorii spun că ”dreptul de vot al cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.”

Titus Corlățean mai este acuzat că ”a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.”

Îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
”- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
– organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.”