Din nou la școală: Sute de școli din Mureș, Harghita și Covasna, fără autorizații sanitare de funcționare și fără avize de incendii

Mai este o săptămână până la începerea noului an școlar. Și în 2016, sunetul clopoțelului se va confunda cu zgomotul discursurilor despre reformă și lamentările politicienilor.

În ultimii zece ani, numărul pre-școlarilor și al elevilor s-a redus cu aproape 40%, ceea ce nu e de mirare într-o țară care continuă să nu-și respecte promisiunile privind finanțarea educației.

Europa FM va face în această săptămână un tur prin toată țara pentru a afla cum au pregătit autoritățile cele aproape 19.000 de școli.

În județele Mureș, Harghita și Covasna, aproximativ 80 de școli nu au încă autotizații sanitare de funcționare, iar aproape 190 nu au avize de prevenire și stingere a incendiilor. Pe de altă parte, în aceste județe, unde populația majoritară este de etnie maghiară, autoritățile îi roagă pe părinți să-i trimită pe copii și la cursurile în limba română pentru a nu se izola de restul comunității.

Asta în ciuda deficitului de cadre didactice.

 

Vestea cea mai bună vine din judeţul Harghita, unde populaţia este majoritar de etnie maghiară.

Se insistă pe învăţarea limbii române de către elevi. Potrivit prefectului de Harghita, cel mult 10% dintre elevi au optat pentru învăţământ exclusiv în limba maghiară. Chiar preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, a făcut un apel către părinţi şi dascăli și a finanţat proiecte alternative doar pentru ca elevii să nu mai fie puşi în situaţia de a se izola deoarece nu pot interacţiona cu alţi copii de vârsta lor.

Potrivit Inspectoratului Şcolar, la această deficienţă contribuie şi modul de titularizare. Cadre didactice din alte zone, cum ar fi Dobrogea sau Oltenia, obţin postul în Harghita, dar nu se duc. Preferă un post de suplinitor blocând un post de titular pe care este angajat un suplinitor, poate nu atât de bine pregătit.

În ceea ce priveşte judeţul Mureş, aici s-au calmat deocamdată toate conflictele legate de clădiri.

Vorbim de Colegiul Naţional Unirea, pe care politicieni români şi maghiari deopotrivă, au încercat să-l transforme în subiect electoral. Cladirea a fost retrocedata fundației unei biserici maghiare. De 12 ani,  românii spun că elevii nu pot învata în condiții bune fiind permament amenintați cu evacuarea.

Inspectorul general şcolar, Ştefan Someşan, spune că situaţia precară a clădirilor în care funcţionează unităţi de învăţământ este cauzată de dezinteresul primarilor şi de faptul că unele sunt retrocedate şi nu se mai risipesc bani pentru investiţii.

Potrivit acestuia, sunt comune în care primarii sunt aceiaşi de 20 de ani, apa trece pe lângă şcoală, dar ei nu au reuşit să facă un grup sanitar în interior.

Din 645 de unităţi şcolare, 88 nu au autorizaţii sanitare. Cu excepţia a două clădiri din zona Sighişoara, unde elevii vor fi transferaţi la alte şcoli, Someşan spune că restul se vor rezolva până în 12 septembrie.

Aşa cum se va rezolva şi situaţia posturilor de conducere în şcoli, dar şi cele de titulari şi suplinitori.

Ceea ce nu se va rezolva, ţine de aplicarea legii. A celei care interzice funcţionarea barurilor în apropierea şcolilor. Unii profesori spun că ar fi mai potrivit să ţină orele acolo decât să-i convingă pe elevi să intre în sala de clasă.

Unii dintre părinţi se declară nemulţumiţi de faptul că pe timpul verii au făcut voluntariat în şcoli. Au zugrăvit săli de clasă şi au reparat bănci şi garduri. Primăriile au dat materialele de construcţie, dar nu au asigurat şi mâna de lucru.

De exemplu, părinții elevilor care studiază la Liceul de Artă din Târgu Mureș s-au mobilizat și au renovat toaletele din unitatea de învățământ.

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS