De ce este important ca România să fie reprezentată de un guvern cu puteri depline în negocierile pentru viitorul buget al UE. Tana Foarfă: „Discuțiile la Bruxelles nu ne așteaptă” | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Într-un moment în care partidele extremiste își fac loc în fruntea statelor europene, iar criza economică afectează cetățenii, liderii UE încearcă să realizeze un exercițiu financiar foarte important. Antonio Costa a mers în capitalele statelor membre pentru a discuta cu liderii europeni despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Potrivit acestuia, negocierile ar trebui finalizate printr-un acord până la sfârșitul anului 2026. În acest context, după cum a observat Tana Foarfă, directoare executivă a Europuls, statele UE s-au împărțit în două tabere: pe de o parte, sunt cele care vor mai multă coeziune, aici încadrându-se și România, iar pe de altă parte, cele care cer proiecte concrete și mai multă cumpătare, adică statele care au contribuit mai mult la bugetul european. Prezentă în cadrul ediției de marți a emisiunii „Piața Victoriei”, moderată de Tudor Mușat, Tana Foarfă a subliniat că România trebuie să acorde o importanță deosebită modului în care va atrage cât mai multe fonduri din viitorul buget european. În opinia sa, România trebuie să vină cu proiecte clare și să demonstreze că a învățat din greșelile făcute în cazul PNRR.
Tana Foarfă: „Discuțiile la Bruxelles nu ne așteaptă, nu se uită și ne pun pe pauză, zicând: «Stați așa puțin, că în România nu este un guvern»”
România este reprezentată la Bruxelles de președinte, de parlamentarii români și de Guvern. În actualul context politic, însă, faptul că țara noastră are un guvern interimar reprezintă un dezavantaj în negocierile europene.
Tana Foarfă: „Pentru a avea rezultate, trebuie să identificăm proiecte clare, cum ar fi agricultura, politica de coeziune, dimensiunea socială. Parlamentul discută cu Consiliul de Miniștri, unde România e reprezentată de Guvernul României, care e unul interimar în acest moment. Important e ca noi să nu pierdem trenul. Discuțiile la Bruxelles nu ne așteaptă, nu se uită și ne pun pe pauză, zicând: «Stați așa puțin, că în România nu este un guvern». Așa că noi trebuie să ne cuplăm la aceste discuții cât mai rapid.”
Tana Foarfă: „România trebuie să se uite la lecțiile învățate din PNRR, ce anume a funcționat bine, ce anume nu a funcționat bine”
Potrivit Tanei Foarfă, viitorul buget al UE ar urma să se bazeze, într-o măsură importantă, pe mecanisme de performanță. În acest context, România trebuie să își ajusteze modul în care își construiește prioritățile bugetare și în care folosește fondurile europene.
Tana Foarfă: „Este important cum anume vom folosi, să zicem, lecțiile învățate din PNRR, adică un instrument care a fost creat în mod istoric de tipul unui instrument de performanță. Adică nu mai primești tu banii înainte, mai întâi demonstrezi că ai făcut acel lucru și apoi primești banii. Acest tip de mecanism de performanță pare să fie direcția în care ne uităm și în viitor la bugetul european. Aici, România trebuie să se uite la lecțiile învățate din PNRR, ce anume a funcționat bine, ce anume nu a funcționat bine, lecțiile învățate din politica de coeziune și, cu acestea, practic, să se uite la discuțiile care au loc acum la nivel european.”
Tana Foarfă: „În fond, este vorba de cum ne ajustăm modul de funcționare al Guvernului pe următorii șapte ani”
În opinia Tanei Foarfă, această evaluare nu trebuie făcută de instituțiile europene în locul României. Țara noastră trebuie să își analizeze singură experiența și să stabilească ce a funcționat și ce trebuie schimbat, astfel încât să fie pregătită pentru următorul exercițiu bugetar.
Tudor Mușat: Ce i se va spune unei țări ca România, apropo de lecțiile astea? Am tras următoarele concluzii despre cum ți-ai îndeplinit misiunile din PNRR. Prin urmare, de acum încolo, ce vei face, ce anume?
Tana Foarfă: „Nu ni se va spune sau nu vor fi alții care vor trage aceste lecții pentru noi. Noi suntem cei care suntem responsabili să facem acest exercițiu și trebuie să ne uităm la lucrurile acestea foarte serios. Pentru că, în fond, este vorba de cum ne ajustăm modul de funcționare al Guvernului pe următorii șapte ani. Este un exercițiu care trebuie făcut acum. Știu că toată lumea, mai ales din minister, este extrem de obosită după acest heirup făcut cu PNRR-ul, dar o mapare sinceră a ceea ce a fost bine și a ceea ce nu a fost bine trebuie făcută acum, în acest moment, ca să se poată definitiva discuțiile și pe viitor și să vedem, de asemenea, și cu ce mergem la negociere.”
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, 3 septembrie, cu președintele Consiliului European, António Costa, pentru a discuta despre viitorul buget al UE pentru perioada 2028–2034. Cu această ocazie, președintele a subliniat că România își dorește un viitor buget al Uniunii Europene ambițios, cu sume consistente pentru coeziune și agricultură.
„Am avut o discuție aprofundată, în special pe acest subiect, viitorul buget al UE. Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene. Ne interesează foarte tare pilonul cu privire la competitivitate, din nou aici țintim o reducere a decalajului între țări europene și ne dorim ca companii din țări mai puțin dezvoltate europene, cum este România, să poată să aibă acces la fonduri de competitivitate”, a declarat Nicușor Dan.
În plus, Nicușor Dan a subliniat că România susține și introducerea unei anumite flexibilități în utilizarea fondurilor, în condițiile în care birocrația a contribuit în trecut la întârzierea absorbției banilor europeni.
Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei”
