Cum schimbă încălzirea globală vegetația din Carpați. Cercetătorii au observat tot mai multe specii de plante pe vârfurile montane: „Aceste sisteme sunt supuse termofilizării” | AUDIO

Un studiu publicat în prestigioasa revistă Science, la care au contribuit și doi cercetători din Cluj, arată efectele schimbărilor climatice în munții Carpați și nu numai. Unul dintre cele mai importante este că pe vârfurile montane sunt în prezent mai multe specii de plante decât în urmă cu două decenii.

Profesorul Mihai Pușcaș: „Aceste ecosisteme alpine sunt cele mai supuse termofilizării”

„Tot aceste ecosisteme alpine sunt cele mai supuse termofilizării, de peste cinci ori, de exemplu, decât ecosistemele care se găsesc la altitudini mai joase, tip păduri sau pajiști, la altitudini joase din munți. Termofilizare înseamnă, efectiv, că, în compoziția unui ecosistem, de exemplu, în cazul acesta al unei pajiști, vom observa că va crește ponderea speciilor care sunt iubitoare de căldură. De fapt, ecosistemul respectiv cuprinde mai multe specii pe care, în mod normal, în urmă cu ceva vreme, le găseam la altitudinile mai joase, unde este ceva mai cald”, a declarat profesorul Mihai Pușcaș, de la Grădina Botanică „Alexandru Borza” și Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unul dintre cercetătorii care au contribuit la studiu.

Profesorul Mihai Pușcaș: „Există o pierdere a speciilor care sunt cele mai tipice munților înalți”

Între timp, dispar tot mai multe specii caracteristice zonelor alpine. Studiul arată că dispariția locală a unei specii nu apare neapărat imediat după schimbarea condițiilor de mediu. Plantele alpine fiind, în general, perene și rezistente la condiții dificile, ceea ce înseamnă că pot supraviețui o perioadă îndelungată chiar și după ce mediul lor începe să se schimbe.

„Există o pierdere a speciilor care sunt efectiv tipice, cele mai tipice munților înalți, care nu mai pot să facă față concurenței speciilor care vin de la altitudini mai joase. Și atunci s-a observat chiar dispariția lor, de-a lungul timpului, diminuarea cantitativă a ponderii în aceste ecosisteme”, a adăugat profesorul Mihai Pușcaș.

Cercetarea a urmărit evoluția vegetației montane europene pe o perioadă de peste două decenii. A fost monitorizată vegetația de pe 62 de vârfuri din 16 regiuni montane europene, inclusiv din munții Carpați.