Comisarul european Corina Crețu: România nu reușește să atragă destule fonduri europene
Comisarul european Corina Cretu atrage atenția asupra faptului că România nu reușește să atragă destule fonduri europene, nu întocmește corect dosarele pentru proiectele pe care vrea să le acceseze și nu respectă termenele estimate în proiectele pentru care obține finanțate.
Corina Crețu susține – într-o scrisoare adresată ministrul transporturilor – că oficialitățile române ar trebui să depună mai multe proiecte și să urmărească implementarea celor deja bugetate, astfel încât România să poată fi integrată in totalitate in Programul Opreațional Infrastrucutră Mare pentru perioada 2014-2020.
Potrivit comisarului, pentru perioada 2014-2020, României i-au fost rezervate 5,1 miliarde de euro pentru investiții in transporturi.
Banii ar fi trebuit să acopere 140 de kilometri de linie ferată modernizată și echipată cu sistemul european de gestionare a traficului feroviar, 367 de kilometri de drumuri expres și autostrazi și imbănătățirea navigației pe un tronson de 30 de kilometri pe Dunăre. Toate aceastea trebuie să fie gata până la finalul anului 2023.
Scrisoarea primită de ministrul Transporturilor, Lucian Șova, arată că proiectele depuse până acum acopera doar 1,8 miliarde de euro, adică 35% din suma pusă la dispoziție. Corina Crețu susține că nevoie ca noi proiecte să fie urgent lansate în teren.
Mai mult, pregătirea și prezentarea proiectelor noi a fost mult întârziată. Până acum, doar patru proiecte majore au fost depuse în 4 ani: tronsonul de cale ferata Radna – Simeria, Autostrada Sebeș-Turda, autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureș și Magistrala 6 de metrou din București, iar autoritățile de la București ar vrea să obțină finanțare și pentru podul peste Dunăre de la Brăila, autostrăzile Sibiu-Pitești, Craiova – Pitești și Transilvania, dar și centura orașului Bacău.
Totodată, Corina Crețu deplânge ”nivelul scăzut de maturitate” al proiectelor care ajung la Bruxelles din partea autorităților române, care ar trebui să monitorizeze îndeaproape implementarea proiectelor, astfel incat să fie evitate intarzierile.
Mai mult, atutoritățile de la Bruxelles le reproșează celor de la București, faptul că folosesc metode care s-au dovedit a fi ineficace: începerea licitațiilor înainte de evaluările impactului asupra mediului. Soluția propusă este ca decidenții de la București să folosească mai des consultanța europeană.
