Construcţia Colosseum-ului a fost începută de împăratul Vespasian în anii 72-73 (după victoria lui asupra evreilor, în revoltele din anul 70) şi încheiată de fiul său, Titus, în anul 80. Fratele acestuia, Domiţian, completează arena, în anii 81-83, cu alte ziduri subterane, pentru tunelurile folosite de sclavi şi animale.
Se spune că, în cinci ani de zile de lucru neîntrerupt, prizonierii evrei au ridicat amfiteatrul numit “Flavian”, după familia conducătoare ale cărei planuri au fost duse astfel la bun sfârşit.
Numele de “Colosseum” a devenit popular din două motive: arena avea proporţii uriaşe, iar poziţia ei era apropiată de Colosul lui Nero, o statuie enormă a fostului împărat, al cărui palat de alături (Domus Aurea) a fost distrus de succesori pentru a face loc unor edificii noi.
Faţada amfiteatrului se înalţă până la 49 de metri şi se formează din trei etaje din piatră de travertin în combinaţie cu alte materiale (pietrele se legau cu mortar şi cu clame din fier), fiecare etaj cu câte 80 de arcuri, peste care a fost adăugat un al patrulea rând cu ferestre. De fapt, zidurile care astăzi se văd sunt cele din interiorul amfiteatrului de altădată.
Arena se acoperea cu velarium, o pânză susţinută de o reţea de frânghii, având în mijloc o deschizătură circulară. Marinari romani manevrau respectiva pânză, astfel ca soarele şi ploaia să nu deranjeze prea mult spectatorii pătimaşi. Podeaua, aşezată peste tuneluri subterane (hypogeum) formate de ziduri trainice, se compunea din plăci mari din lemn, deasupra cărora se punea nisip galben.
Foto: Alena Stalmashonak / Shutterstock.com
Atât hypogeum-ul, cât şi amfiteatrul comunicau cu exteriorul prin alte tuneluri, permiţând, pe de-o parte, intrarea nestingherită a împăratului şi a aleşilor săi, iar pe de altă parte, accesul gladiatorilor şi al animalelor. Cu ajutorul scripeţilor şi al unor lifturi speciale, animale şi decoruri erau aduse din subteran pe podeaua arenei.
S-a apreciat că spaţiile de şedere măsurau în total 30.000 de metri, ceea ce ar fi permis accesul unui număr chiar de peste 70.000 de spectatori.
Foto: Yury Dmitrienko / Shutterstock.com
În anul 435, s-a dat ultima luptă de gladiatori în interiorul Colosseum-ului, pentru ca un secol mai târziu să se încheie şi luptele cu animale.
În secolul VI, o mică biserică se construieşte în incinta amfiteatrului, apoi locuinţe şi magazine vor putea fi închiriate în corpul edificiului, deja afectat de distrugeri şi modificări.
După marele cutremur din 1349, o parte din Colosseum s-a prăbuşit, iar piatra a fost reutilizată la construcţia altor clădiri publice, palate şi biserici din Roma.
Intrat după 1749 sub protecţia bisericii catolice, fiind considerat un loc sacru, unde primii creştini au fost martirizaţi, amfiteatrul va fi supus unor restaurări succesive, ce vor culmina în 1930 cu expunerea publică a sitului.
