Climatolog: Fenomenele meteo extreme nu vor lipsi nici vara aceasta | AUDIO

Directorul Departamentului de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie spune, la Europa FM, că fenomenele meteo extreme nu vor lipsi în vara care urmează, fenomene care au devenit o constantă a vremii în ultimii ani.

“Estimările prognostice pentru sezonul care urmează sunt, inevitabil, mai puțin precise decât ceea ce știința poate da pentru prognozele de vreme de la o zi la alta sau până în două săptămâni. Asta nu doar în România, ci peste tot în lume. Este vorba despre felul în care facem față unei probleme mult mai complexe. Cu cât intervalul de anticipație este mai mare, cu atât precizia și mai ales detaliile pe care le putem da, și care să fie fundamentate științific, sunt mai reduse. Putem, totuși, aduce anumite informații, cele de la Centrul european de prorgnoză pe medie-durată, care folosește modele complexe, care simulează evoluția atmosferei globale și a oceanului global. Aceste modele sugerează că, în regiunea României, vara care urmează ar putea să aibă temperaturi medii mai mari decât intervalul de referință (1980 – 2016). În spatele acestei evaluări față de o medie, avem de-a face cu scenarii care pot fi foarte diferite. Putem avea fie valuri de căldură intense și persistente, care să dea această caracteristică generală a vremii sau putem avea intervale în care temperaturile să fie ușor peste medie, în mod sistematic, perioade foarte lungi de timp (…) E foarte greu de spus acum care va fi evoluția, care dintre scenarii se va adeveri, dar ceea ce se poate spune cu siguranță este că fenomele extreme nu vor lipsi nici vara aceasta, așa cum nu au lipsit nici primăvara și, în general, în toate anotimpurile din ultimii ani”, a explicat Roxana Bojariu în emisiunea Piața Victoriei.

“Deja vorbim de o influență a încălzirii globale asupra tiparelor vremii și felul în care evoluează fenomenel, altfel normale pentru locul unde se desfășoară, sunt acum mai intense, lucru care vine pe acest efect al încălzirii globale. Avem, practic, o cantitate sporită de energie în sistem, care înseamnă cantitate sporită de vapori de apă în atmosferă, care pot fi transportați de sistemele de vreme și pot să aducă, în anumite zone, un anumit tip de fenomene extreme și, în alte zone, fenomene de tip opus. Poți să ai secete și, în regiuni vecine, să ai precipitații foarte intense (…) o imagine globală a unei lumi mai calde, a unei clime care înseamnă altceva decât clima ultimelor decenii”, a adăugat specialistul.

“Toate aceste fenomene, normale pentru sezonul cald, cunosc o creștere a intensității, a severității lor pe fondul încălzirii globale. Atunci când studiem ce se înâmplă, vedem că simțim atât variabilitatea naturală, cât și efectul care se suprapune peste această variabilitate naturală, al semnalului încălzirii globale. Evident că ai fluctuații de la o zi la alta, numai că aceste fluctuații au amplitudine mai mare, ai modificări mai bruște, ai contraste foarte mari (…) în decurs de câteva zile, diferențe de 20 de grade, spre exemplu. Toate aceste fenomene sunt legate, statistic, de schimbare climatică, de încălzirea globală . Chiar dacă ele, în sine, sunt fenomele naturale, dar manifestările lor sunt nuanțate de această cantitate sporită de energie în sistem cauzată de arderea combustibililor fosili, în principal, care dau  naștere unor gaze ce intensifică un efect natural, efectul de seră. Însă, omul intervine în acest efect natural și îl amplifică”, a mai spus Roxana Bojariu.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Potrivit climatologului, lipsa precipitațiilor din ultimele luni afectează cel mai mult culturile de grâu în România.

“Clar că, pentru perioada de până acum, avem o serioasă secetă pedologică. Atunci când precipitațiile sunt în cantitate mai mică decât ar fi normal pentru perioada din an respectivă, spunem că ne îndreptăm spre secetă meteorologică. O secetă meteorologică cu cantități de precipitații ce continuă să rămână mult mai mici decât normalul pe perioade mare, fenomenul are un impact asupra rezervei de apă din sol și intrăm în seceta pedologică, cea care definește lipsa de rezervă de apă din sol. Mult mai severă decât seceta meteorologică, pentru că intervin mult mai multe procese. Creșterea temperaturii evaporă, de exemplu, ceea ce mai exista acolo. Există și seceta hidrologică, atunci când debitele râurilor mari se micșorează și problemele sunt mult mai grave decât o simplă reducere, pe o anumită perioadă, a cantităților de precipitații”, a completat Roxana Bojariu.

“Ploile care au debutat în luna mai, mai ales, vor ajuta la refacerea rezervei de apă din sol. Însă, este destul de dificil de refăcut o rezervă de apă în sol, care a simțit efectul lipsei precipitațiilor încă din toamna anului trecut, în multe zone din România. Cele mai noi estimări ale rezervei de apă din sol ne arată  pe profilul de 0,50 cm, carateristic pentru cultura de porumb din primăvară, avem o îmbunătățire a cantității de apă în sol. Practic, multe zone din țară au o rezervă satisfăcătoare, aproape de optim sau chiar optim. Zone din Dobrogea, unele din Moldova și, izolat în centrul și vestul țării, prezintă secetă pedologică pe diferite grade. Problema este când te duci pe profilul de 0,100 de cm, cel care asigură cultura de grâu înființată în toamnă, unde avem cantități optime în zone din sud-vestul țării doar Lucrurile sunt destul de severe mai ales pentru cultura de grâu, care are probleme mari în majoritatea zonelor țării”, a exemplificat expertul ANM.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.




Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS