Capitala din marginea Capitalei

Reportaj de Anca Grădinaru

 

Potrivit datelor de la Evidența populației, numărul locuitorilor declarați în  cele 40 de localități din jurul Bucureștiului este de aproximativ  400.000  de locuitori.

Însă numărul real al locuitorilor este cu cel puțin 50% mai mare pentru că cei mai mulți au rămas, în acte, tot bucureșteni, pentru a putea beneficia de serviciile din capitală și după mutare: transport gratuit pentru pensionari, medici mai mulți, școli mai dotate.

Problema este că majoritatea autorităților locale nu au ținut pasul cu extinderea demografică.

Efectul? Utilități insuficiente, criză de locuri în grădinițe și școli, așteptări cu orele la mult prea puținii medici din dispensare, cozi kilometrice în fiecare dimineață și seară  la granița cu Bucureștiul. Numai pentru conectarea întregii populații la rețelele de canalizare și apă potabilă e nevoie de investiții estimate de Consiliul Județean la 370 de milioane de euro.

 

În acest moment, deși aparțin aceleaiași regiuni, București –Ilfov, capitala și cele 40 de orașe și comune nu mai au cum să se dezvolte.  În primul rând din cauza infrastructurii de transport,  zona este deja sufocată de gunoaie și ape menajere prea puțin epurate, iar resursele naturale precum apa geotermală și parcurile naturale nu sunt valorificate.

Consiliul Județean Ilfov a făcut o listă de 80 de proiecte considerate obligatoriu necesare pentru ca cele 40 de localități să evolueze. Pe listă se află modernizarea centurilor rutiere și feroviare ale Bucureștiului, parcuri industriale și de agrement, modernizarea transporturilor și a tuturor drumurilor, extinderea utilităților și multe altele.

Costurile sunt evaluate la peste un miliard 850 de milioane de euro, adică echivalentul bugetului total pe doi ani al capitalei. Sumele ar trebui să vină de la bugetele locale, județene, naționale și europene.

Dacă însă Bucureștiul și Ilfovul s-ar uni și ar deveni metropolă, toate aceste proiecte ar fi administrate unitar în corelație și cu nevoile capitalei.

 

POPEȘTI LEORDENI

Popești Leordeni se află în topul creșterii demografice în județul Ilfov.  Potrivit datelor oficiale, numărul locuitorilor a crescut din 2012 de la 18.000 la 28.000 în acest an.

Însă, autoritățile locale spun că de fapt în localitatea din sudul Capitalei stau de fapt 50.000 de oameni,  30.000 mutându-se aici doar în ultimii patru ani.

În cartierul nou de blocuri, investitorii privați au construit locuințele înainte ca primăria să extindă canalizarea. Problema canalizării a devenit atât de gravă în oraș, încât Primăria s-a hotărât să salveze ce se mai poate salva, adică să facă investiții masive în cartiere private, din bani publici.

Florin Preda este administratorul orașului și spune că pentru a reface rețelele de canalizare și de retenție a apei de ploaie, Primăria trebuie să cumpere mai întâi terenul necesar construcțiilor. De ce? Pentru că Primăria nu mai are teren în zona, l-a retrocedat cu mulți ani înainte pe tot.

Iar pe acel teren, privații au construit, evident cu voie de la Primărie, mii de locuințe, deși utilitățile existente nu erau suficiente.

Acum, pentru greșelile administrației, plătește toată lumea. Pentru început un milion de euro.

Dar nu doar utilitățile au rămas în urma extiderii populației, ci și  infrastructura rutieră. Dimineața și seara se vede cel mai clar că șoseaua ar trebui nu doar lățită ci și dublată de încă un drum.

Administratorul orașului, Florin Preda, spune însă că localitatea nu mai are unde să se extindă.

Iar singura soluție ar fi, intr-o primă fază, implementarea Planului de Mobilitate Urbană, plan care spune ce trebuie făcut, pas cu pas, până în 2030 pentru ca Bucureștiul și Ilfovul să aibă parte de un transport unic, integrat și civilizat. În faza a doua, Bucureștiul și Ilfovul ar trebui să devină o metropolă cu o conducere unică.

Doar că aceste planuri  nu sunt încă adoptate de Consiliul General al Municipiului București, iar Primarul general Gabriela Firea a refuzat să ne acorde un interviu pe această temă. Unul din consilierii săi, Vasile Gherasim, autorul Legii zonei metropolitane, spune că dacă nu se vor uni, Bucureștiul și localitățile limitrofe se vor bloca în cel mult doi ani.

 

PANTELIMON

Potrivit Strategiei de Dezvoltare a Județului Ilfov până în 2020, și acum, la 7 ani de la înființarea unei societăți speciale pentru utilități, rețelele de canalizare sunt fie subdimensionate, fie nu acoperă integral zonele locuite. În 2011, doar 22 din cele 40 de localități aveau canalizare centralizată.

Printre cele 22 de localități care au canalizare se afllă și Pantelimonul, prima localitate, de la Est de București. Aici, lucrările la rețeaua de canalizare și apă potabilă se fac și se refac  de cel puțin 5 ani. Cu toate acestea, nu e ploaie care să nu inunde străzi întregi în centrul orașului.

Apa ajunge până în drumul național 3 care leagă Bucureștiul de drumul vechi spre mare și îl blochează, în timp ce capacele de canal sunt aruncate de jetul izbucnit din canalul colector.

Primarul localității Pantelimon, Marian Ivan, nu a răspuns invitației Europa FM de a vorbi despre investițiile publice realizate sau aflate încă pe hârtie.

Potrivit statisticilor de la Evidența Populației, în Pantelimon populația înregistrată la 1 ianuarie era de aproape 27.000 de locuitori. Asta înseamnă  o creștere a populației cu peste 60 la sută în ultimii 14 ani.

Dar acestea sunt cifrele oficiale. Neoficial, și aici numărul locuitorilor este mult mai mare.

Creșterea populației a dus și la supraaglomerarea instituțiilor de învățământ. Paradoxal, asta nu a dus și la angajarea mai multor cadre didactice titulare, din contră.

În 2014, Pantelimonul are de altfel cel mai mare indice de criminalitate din tot județul: 613, raportat la o media județeană de 15.

Aici au avut loc în ultimul an și jumătate cele mai multe tâlhării comparativ cu  Popești Leordeni, Măgurele , Chitila și  Otopeni, dar și cele mai multe furturi din firme. În total, aproape 3 mii de infracțiuni sesizate.

Șeful Inspectoratului Județean de Poliție, comisarul Aurelian Ciocârlan a refuzat să ne explice de ce s-a ajuns până acolo încât în caz de atac sau furt primul care ajunge la locul faptei este liderul local și nu Poliția.

Situația infracționalității din Pantelimon e cunoscută de toate autoritățile, iar autorul legii zonei metropolitane, Vasile Gherasim spune că acesta este încă un argument pentru unirea Capitalei cu Județul Ilfov.

 

La rândul său, președintele Consiliului Județean, Marian Petrache, crede că de vină pentru infracționalitatea uriașă din Ilfov nu este Poliția Locală, ci faptul că șeful Poliției Naționale, în prezent chestorul Bogdan Despescu, îi schimbă pe șefii Poliției Județene ca pe haine.

 

 

OTOPENI

 

Orașul Otopeni beneficiază de venituri importante la buget datorită numeroaselor companii private care își au sediul pe raza sa, dar și datorită Aeroportului Internațional Henri Coandă. Zece mii de oameni din București și alte localități lucrează în oraș. În acest an, bugetul Primăriei este de 100 de milioane de lei noi.

 

Primarul orașului, Gheorghe Silviu Constantin, care se prezintă ca fiind descendent al familiei Brătienilor , spune însă că pentru ca firmele să vină aici și să plătească taxe, Primăria a pus mai întâi la punct o infrastructură cum rar mai vezi în alte localități: drumuri principale și secundare late și asfaltate ca în palmă, canalizare, apă potabilă.

Unul dintre cele mai mari avantaje oferite de orașul Otopeni este accesul la Educație gratuită. Inclusiv, masa copiilor la grădiniță este oferită tot de primărie, ceea ce nu se întâmplă nici măcar în București, campioana încasărilor.

În Otopeni sunt acum nu mai puțin de 31 de cluburi pentru copii.

Inspectorul școlar Daniela Barbu spune că Otopeniul se află în topul performanțelor școlare nu doar datorită  implicării autorităților locale, ci și ca urmare a faptului că profesorii de aici au reușit să implice școlile în nenumărate programe europene de educație.

 

CHITILA

Cel mai aglomerat dintre cele opt orașe ale județului Ilfov este Chitila. Doar în scripte populația a depășit 15.000 de persoane. Potrivit Strategiei de Dezvoltare a județului Orizont 2020, între 2006 și 2012, perioada de boom imobiliar, suprafața intravilană a crescut cu mai puțin de 1%, spre deosebire de Pantelimon de exemplu unde extinederea a depășit 109%.

Astfel, în Chitila, densitatea populației este de peste 1150 de locuitori pe kilometrul pătrat.

Aglomerația de la intrarea în București, cauzată de lipsa parcărilor de tip park&ride și de drumurile neadaptate fluxului de zilnic de peste 500.000 de mașini  de mii, este unul  dintre marile dezavantaje ale traiului în afara capitalei.

Primăria Chitila și-a făcut propria firmă de transport local, însă ca și în alte părți, drumurile administrate de Compania  Națională de Drumuri și de Primăria Capitalei nu pot fi refăcute de autoritățile locale.

Din nou, lipsa unei administrații metropilitane nu face altceva decât să mențină haosul.

O soluție pentru decongestionarea traficului  rutier în partea de Vest a Bucureștiului ar fi punerea în funcțiune a trenurilor de călători pe inelul feroviar al Capitalei.  Gara Chitila ar fi una din cele mai importante stații.

 

Ascultați întreaga poveste în LUMEA EUROPA FM, duminică 9 octombrie, de la ora 11.