Alegeri prezidențiale în Franța. Cine sunt candidații

Aproximativ 45,6 milioane de francezi sunt așteptați astăzi la urne, în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale.

Este un scrutin istoric, pentru că de acesta depinde, soarta Uniunii Europene, spun analiștii. Primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară în condiţii de securitate sporite, după atacul jihadist din urmă cu trei zile, de pe bulevardul Champs-Elysees, soldat cu moartea unui polițist și rănirea altor doi.

Se va asigura un gardian suplimentar şi o consolidare a personalului la orice secţie de vot care are nevoie de aceste măsuri”, a declarat un oficial al primăriei metropolei Paris.

Aproximativ 50.000 de poliţişti şi jandarmi, precum şi 7.000 de soldaţi, vor fi desfăşuraţi duminică pentru a-i proteja pe alegătorii din Franţa. În total, 230 de persoane şi-au pierdut viaţa în atentatele teroriste care au zguduit în ultimii doi ani Franţa.

Atacurile numeroase din ultima vreme au pus presiune pe francezi să iasă la vot: 8 din 10 spun că vor vota azi. Cei mai indeciși alegători  sunt tinerii – o arată cele mai recente analize.

Ei sunt atrași în cea mai mare măsură de extreme sau de forțele politice noi. Agentia Frace Presse scrie că tinerii care votează pentru prima dată își doresc să influențeze scrutinul dar nu știu ce ofertă politică să aleagă.

Un sondaj realizat luna trecută arăta că aproape unul din doi tineri francezi, adică 48 %, intenționea să se abțină de la vot.

Cei care spuneau că nu se vor abține o creditau în proporție de 29% pe Marine Le Pen și în proporție de 28% pe Emmanuel Macron.

Sociologii francezi spun că în rândul tinerilor există o sfidare puternică faţă de politică, o criză a partidelor politice de guvernământ şi, deci, o voinţă de a se îndrepta către forţe politice fie din afara sistemului, fie noi”.

S-au deschis urnele în Franța

Alegătorii pot vota la una din cele 69.245 de secţii de vot deschise atât în Hexagon, precum şi în teritoriile de peste mări ale Franţei.

Pe teritoriul ţării, cele 66.546 de secţii de vot se vor deschide la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) – cu o oră mai târziu decât la prezidenţialele precedente, pentru a evita riscul divulgării rezultatelor. Totuşi, secţiile vor rămâne deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe din Franţa.

În unele colonii şi teritorii franceze de peste mări, votul începe de sâmbătă. Este vorba despre Guadalupe, Guyana Franceză, Martinica, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, Saint-Pierre-et-Miquelon şi Polinezia. În Reunion, Mayotte şi în Noua Caledonie, votul se va derula simultan cu cel din Franţa.

Primul tur al alegerilor va avea loc sâmbătă şi în ambasadele şi consultatele de pe continentul american, inclusiv în Hawaii.

11 candidați aspiră la funcția de președinte al Franței, deținută acum Francois Hollande. Este pentru prima dată în mulți ani când nici un candidat al dreptei sau stângii este cotat cu șanse reale pentru turul doi. Cele mai recente sondaje îi dau câștigători ai primului tur pe extremista Marine Le Pen și independentul Emmanuel Macron.
Cine sunt cei 11 candidaţi din cursa pentru Palatul Elysees:

FRANCOIS FILLON (63 DE ANI) – LES REPUBLICAINS

Fostul prim-ministru doreşte o reîntoarcere la putere a politicilor de centru-dreapta după o pauză de cinci ani cauzată de victoria socialistului Francois Hollande. Acesta a reuşit să câştige alegerile primare promiţând tăieri drastice ale cheltuielilor publice şi reducerea numărului bugetarilor din Franţa. Șansele lui au scăzut mult după ce a fost acuzat de corupție, că și-ar fi angajat fictiv soția și copii la cabinetul său.

EMMANUEL MACRON (39 DE ANI) – EN MARCHE!

Fostul bancher de investiţii este cunoscut pentru că a ocupat funcţia de ministru al Economiei (2014-2016), fiind promovat în politică de preşedintele socialist Francois Hollande. Acesta a pus bazele unei mişcări politice nepartizane cu scopul declarat de a depăşi limitele unor formaţiuni tradiţionale de dreapta sau stânga prin politici care combină protecţia statului şi libertatea pieţei pentru a încuraja inovaţia.

MARINE LE PEN (48 DE ANI) – FRONTUL NAŢIONAL

Prezindenţiabila populistă încearcă să obţină prima victorie în alegerile prezidenţiale pentru formaţiunea de extremă-dreapta înfiinţată în 1972 de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen. Aceasta a reuşit să schimbe imaginea formaţiunii, dintr-un partid de extremă-dreapta, cunoscut inclusiv pentru rasism, antisemitism şi homofobie, într-o adevărată mişcare antisistem care atrage atât clasa muncitoare, cât şi votanţii antiimigraţionişti şi eurosceptici din Franţa.

JEAN-LUC MELENCHON (65 DE ANI) – PARTIDUL STÂNGII

Adevăratul veteran al politicii franceze propune o reformă completă a sistemului politic, creşteri de taxe, precum şi suplimentarea cheltuielilor bugetare. Acesta vede drept ostilă Uniunea Europeană. Melenchon se bucură inclusiv de susţinerea comuniştilor din Franţa.

NATHALIE ARTHAUD (46 DE ANI) – LUPTA MUNCITORILOR

Aceasta predă economie şi conduce formaţiunea de extremă-stânga Lutte Ouvriere (n.r. Lupta Muncitorilor), inspirată de principiile lui Lev Troţki. De asemenea, candidata de extremă-stânga a reuşit să câştige 0,5% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012, susţinând drepturile muncitorilor din Franţa.

FRANCOIS ASSELINEAU (59 DE ANI) – UNIUNEA POPULAR REPUBLICANĂ

Acesta face parte din elita inspectorilor financiari, susţine suveranitatea şi vrea retragerea ţării din zona euro, Uniunea Europeană şi NATO.

JACQUES CHEMINADE (75 DE ANI) – PARTIDUL SOLIDARITATE ŞI PROGRES

Înainte de a deveni candidat în alegerile prezidenţiale, acesta era funcţionar în ministerul Economiei. Este a treia cursă prezidenţială a lui Cheminade, care a reuşit să obţină 0,2% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012. De asemenea, acesta susţine eliberarea ţării din cătuşele finanţelor internaţionale, renunţarea la euro şi retragerea din Uniunea Europeană.

NICOLAS DUPONT-AIGNAN (55 DE ANI) – DEBOUT LA FRANCE

Un parlamentar care susţine suveranitatea ţării şi principiile lui Charles de Gaulle. Acesta a reuşit să obţină 1,8% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012. Dupont-Aignan a făcut parte anterior dintr-o formaţiune de centru-dreapta, dar acum vrea renegocierea tratatelor europene, reducerea imigraţiei şi reconsiderarea euro ca monedă a Franţei.

BENOIT HAMON (49 DE ANI) – PARTIDUL SOCIALIST

Candidatul stângii provine din aripa progresistă a Partidului Socialist. ”Marea idee” a sa constă într-o reformă extrem de costisitoare a sistemului de ajutoare sociale, prin care toţi adulţii vor primi un venit anual din bugetul Franţei.

JEAN LASSALLE (61 DE ANI) – INDEPENDENT

Parlamentarul centrist este cunoscut pentru că a dus la capăt o grevă a foamei de 39 de zile în semn de protest faţă de închiderea unei fabrici din circumscripţia sa electorală. Lassalle propune o amânare a datoriei naţionale, renegocierea tratatelor europene, precum şi retragerea din operaţiunile militare de peste mări a Franţei.

 

PHILIPPE POUTOU (49 DE ANI) – NOUL PARTID ANTICAPITALIST

Înainte de a deveni candidat în alegerile prezidenţiale, acesta muncea într-o fabrică de maşini. Asemenea lui Nathalie Arthaud, el susţine drepturile muncitorilor şi a reuşit să obţină 1% din voturi în alegerile prezidenţiale din 2012.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS