Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, le cere autorităților locale și asociațiilor de proprietari să verfice adăposturile civile și acolo unde este cazul să golească aceste spații. În ultimii ani, adăposturile de la subsolul blocurilor s-au umplut cu murături și diverse obiecte pe care locatarii le-au depozitat acolo.
Raed Arafat spune că există deja o inventariere a acestor adăposturi, dar nu a menționat și câte avem în România:
„Sunt adăposturi care sunt la asociațiile de proprietari, sunt adăposturi la autoritățile locale, gestionate de ele, și este un număr de adăposturi, nu pot să vă dau cifrele exact, care nu au fost predate autorităților locale și nici nu sunt gestionate de asociații. IGSU lucrează în acest sens pentru reactualizarea situației, din păcate unele adăposturi din blocuri sunt utilizate cu alte scopuri. Apelăm la asociațiile de proprietari, la autoritățile locale care gestionează astfel de adăposturi să le pună la punct și să le redea efectiv intenția inițială a lor, de adăpost.”
„E bine să ne pregătim, nu înseamnă că vom avea probleme și noi”, a ținut să sublinieze șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Sunt peste 4.500 de adăposturi de protecție civilă în țară, unde populația ar trebui să se refugieze în cazul unui atac aerian sau a unui cutremur major, în urma căruia se dărmână clădirile. Sunt însă județe unde adăposturile sunt foarte puține și nefuncționale.
Este cazul județului Vrancea, unde din 13 adăposturi publice, nici măcar unul singur nu e funcțional. Vrancea are printre cele mai puține adăposturi civile din țară.
Adăposturile sunt și foarte mici, raportat la populație, după cum explică locotenentul Iulian Irimia, de la ISU Vrancea:
„Ele nu sunt operaționale deaorece prin acestea trec instalații de termoficare, garniturile de etanșare sunt deteriorate.”
Adăposturile ar avea nevoie de instalații pentru filtrarea aerului și ventilație, iar ușile de acces ar trebui să fie etanșe. Nici nu se pune problema de așa ceva în județ. Nu există, dar nici nu se pot face dotări.
Explicația? De aproape 20 de ani, acestea nu mai au statut de adăposturi de protecție civilă, ci de spații de cazare, ceea ce înseamnă că nu intră în responsabilitatea primăriei să le întrețină, ci a locatarilor. Vasile Isticioaia, consilier pe probleme de protecția civilă al primarului Focșaniului:
„După 2003 au fost trecute nu ca adăposturi, ci ca spații de cazare, aici este diferența. În spațiul de cazare nu este obligat să aibă filtru de ventilație.”
Dar indiferent de statutul lor, populația nu știe unde sunt.
Potrivit estimărilor, la o populație de peste 90.000 de oameni, cât are Focșaniul, cel mult 1.000 s-ar putea pune la adăpost în caz de pericol.
Adăposturile antiaeriene din județul Gorj sunt și ele folosite ca depozite pentru murături, conserve şi lucruri vechi. Asta în cazul în care nu sunt inundate de canalizările înfundate ale blocurilor și care se varsă direct în subsoluri, acolo unde sunt prevăzute. Grav este că din unele adăposturi au fost furate chiar ușile metalice care cântăresc sute de kilograme.
Teoretic, în tot județul Gorj se află 74 de adăposturi, însă 35 dintre ele nu sunt funcționale. Iar cele declarate funcționale nici pe departe nu sunt așa. Au fost transformate în depozite unde au fost construite ziduri, iar spațiile sunt ticsite cu tot felul de vechituri, borcane şi damigene și, evident, nu mai au aceeași suprafaţă utilă.
La unele dintre ele, au dispărut chiar ușile metalice grele de câteva sute de kilograme. Autoritățile locale au efectuat mai multe controale în aceste adăposturi și au stabilit ca ele să revină cât mai repede la starea inițială. Asta înseamnă ca proprietarii de asociații să facă noi investiții.
Din cele 74, 46 sunt în municipiul Targu-Jiu, însă mai mult de jumătate dintre ele nu sunt operative. Acestea pot găzdui mai puțin de 3.000 de persoane.
În Craiova, oamenii trebuie să elibereze adăposturile antiaeriene din subsolurilor blocurilor până pe 7 martie. Solicitarea vine de la Primărie, care spune că adăposturile sunt funcționale. La fel susține și ISU. Craiovenii spun însă altceva.
Primăria Craiova are în gestiune peste 200 de adăposturi antiaeriene. Reprezentanții instituției susțin că acestea sunt verificate și controlate periodic. Toate sunt functionale și necesită doar igienizări, susțin aceștia.
La fel spun și reprezentanții ISU Dolj. Craiovenii afirmă însă că adăposturile sunt adevărate focare de infecție. Unele sunt inundate. Locatarii unui bloc din cartierul Brazda lui Novac, de exemplu, se plâng de faptul că în subsol este apa de o jumătate de metru.
Oamenii spun că au făcut mai multe adrese către autorități, de-a lungul anilor, pentru că problema este una veche, dar nu s-a rezolvat nimic. Încă așteaptă. Până atunci, atât lor, cât și celorlalți craioveni care locuiesc la bloc, li s-au cerut să își scoată lucrurile depozitate în adăposturile antiaeriene. Au termen până pe 7 martie.
În Vâlcea, din 90 de adăposturi de protecție a populației în caz de război sau accident chimic, doar 14 sunt fucționale. Restul sunt inundate sau transformate în depozite de către locatari. Primăriile au fost avertizate de ISU să le readucă la stadiu inițial.
În municipiul Buzău sunt 39 de adăposturi și tot atâtea sirene care pot alarma populația, în cazul unui dezastru. Adăposturile antiaeriene de aici ar putea primi, la nevoie, jumătate din populația orașului. Mai toate sunt în prezent ocupate.
Locatarii au depozitat în ele de la borcane de murături și alte lucruri voluminoase pe care nu le pot ține în apartamente. La nevoie, ar avea 24 de ore în care să elibereze spațiile respective.
În cazul unui atac, jumătate din populația orașului Buzău s-ar putea refugia în adăposturi antiaeriene. Marea problemă este că, în momentul de față, unele sunt blocate fie de lucruri depozitate în interior, de locatari, fie de lucrări în desfășurare.
Unul dintre cele mai mari adăposturi publice este la Spitalul Județean de Urgențe Buzău, dar accesul este blocat, în prezent de organizarea unui șantier pentru construirea unei noi unități de primire urgențe.
La nevoie, accesul se va face prin stoparea lucrărilor și îndepărtarea utilajelor, spun autoritățile. Adăposturile sunt prevăzute cu uși blindate și sisteme de ventilație care permite circulația aerului într-un singur sens. Filtrele există în rezervele serviciilor de protecție civilă și se montează la nevoie.
Autori: Florentina Mihăiță, Anamaria Constantinescu, Nicoleta Ene, Claudia Toader, Gabriela Mladin, Cătălina Jingoiu
