2 ani de la tragedia din clubul Colectiv

La 30 octombrie 2015, într-un local situat pe strada Tăbăcarilor, din sectorul bucureştean 4, sute de persoane asistau la un concert al trupei Goodbye to Gravity.

Un incendiu a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul recitalului. Flăcările s-au extins rapid din cauza izolaţiei tavanului.

Tinerii prezenţi în incintă, peste limita admisă de lege, au rămas captivi  întrucât uşa de ieşire era prea strâmtă, iar cea pentru situaţii de urgenţă era blocată.

Unele dintre victime au suferit grave arsuri externe sau interne ori au fost prinse în busculada creată.

Numărul deceselor a crescut la 64 în lunile care au urmat incendiului. Anul acesta, un supravieţuitor s-a sinucis, ridicând bilanţul tragediei la 65 de morţi.

Incendiul a arătat că România este incapabilă să gestioneze o situaţia de criză, din cauza încrengăturilor existente într-un sistem profund corupt.

La momentul respectiv, conducerile spitalelor bucureştene dădeau asigurări că pot îngrji răniţii, în vreme ce bilanţul victimelor creştea de la o zi la alta. Pentru unele dintre ele, cu arsuri pe suprafeţe extinse, bacteriile din spitale au fost letale.

O ulterioară anchetă jurnalistică a demonstrat că în cele mai multe unităţi sanitare din România erau livraţi dezinfectanţi produşi de compania Hexi Pharma, a căror concentraţie era mult diluată, ceea ce îi făcea ineficienţi.

Tardiv, Ministerul Sănătăţii – condus pe atunci de social-democratul Nicolae Bănicioiu – a acceptat ca unii dintre răniţi să fie transferaţi în străinătate. Pentru unii era, însă, prea târziu. Vestita barocameră pentru arşi a spitalului Floreasca, inaugurată cu fast în 2015 de acelaşi ministru, şi care a costat 4 milioane de lei, nu funcţionează nici în prezent din cauza birocraţiei, care presupune mai multe avize.

Un raport întocmit de Ministerul Sănătăţii în timpul guvernării tehnocrate – şi care a ajuns recent în presă – arată degringolada din structurile de intervenţie din fatidica seară de 30 octombrie 2015.

Incendiul ucigaş s-a produs într-o hală a fostei fabrici comuniste Pionierul, care – în ciuda autorizaţiilor – era improprie organizării de concerte. Patronii localului tapetaseră pereţii cu material fonoabsorbant inflamabil, pentru că cel ignifug era mai scump.

Responsabilii firmei angajate pentru focul de artifiicii nu au luat în calcul riscul izbucnirii unui incendiu, deşi localul era unul îngust fără surse de aerisire.

Judecaţi sunt cei trei patroni ai clubului mistuit de flăcări, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, trimişi în judecată, în aprilie anul trecut, sub acuzaţia de ucidere din culpă, vătămare corporală şi lipsa unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă.

În acelaşi dosar, Daniela Niţă, patroana firmei care a livrat artificiile pentru concertul din club, directorul Cristian Niţă şi pirotehistul Viorel Zaharia.

Deferiţi justiţiei militare au fost Antonina Radu şi George Petrică Matei, ofiţeri ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov care au verificat clubul în prealabil, dar care au închis ochii la nereguli.

Cristian Popescu Piedone, edilul de atunci al sectorului 4, pe raza căruia funcţiona clubul, este judecat pentru abuz în serviciu, alături de 3 subalterni din cadrul primăriei.

În planul reponsabilităţii politice, sub presiunea unor masive proteste de stradă, guvernul condus de Victor Ponta a demisionat la 5 zile după incendiu.