Victor Ioan Frunză și o versiune spectaculoasă a montării ”Visul unei nopți de vară”, la Teatrul Metropolis

Premiera spectacolului ‘Visul unei nopți de vară’, în versiunea scenică a lui Victor Ioan Frunză, a avut loc duminică, 14 septembrie la Teatrul METROPOLIS.

‘Visul unei nopți de vară’ este o preocupare mai veche a mea, am mai montat de două ori spectacolul, la Teatrul Național din Cluj, în 1998, și la Teatrul ‘Maria Filotti’ din Brăila, în 2006. E o temă pe care o ‘vizitez’ din 8 în 8 ani’, spune regizorul Victor Ioan Frunză.

Versiunea de la Teatrul Metropolis a spectacolului ‘Visul unei nopți de vară’ este una modernă, spectaculoasă. ‘Totul se desfășoară la lumina unei luni imense care domină decorul iar fiecare ambianță e marcată de covoare mari, policolore, care întruchipează fiecare covor al pădurii. Este un spectacol despre libertate, frumusețe și despre păcat, înțeles ca un act creator al omului’, a declarat directorul de scenă Victor Ioan Frunză în interviul acordat Europa FM – AUDIO 1.

Despre ‘Visul unei nopți de vară’, varianta 2014

‘Montarea de la Metropolis este una a zilelor noastre, nu seamănă cu cele din 1998 și 2006, este spectacolul unei alte lumi. Personajele ajung pe scenă cu ajutorul unei parașute. Descind în pădurea miraculoasă și trec prin foarte multe întâmplări de natură comică și tragică. E bine de spus: Visul unei nopți de vară este o comedie cu oameni și cu zei’. Victor Ioan Frunză

Regizorul Victor Ioan Frunză a montat un număr mare de spectacole – FIȘIER ATAȘAT – atât în țară cât și în străinătate (în română și în alte limbi). Este doctor în stiințe teatrale și management cultural și predă cursuri de profil la UNATC. După 1989, a condus pentru 3 ani ‘Teatrului Național din Cluj’. Pentru premierele sale colaborează cu soția sa, scenografa Adriana Grand.

Despre ‘explozia’ de teatre din pub-uri și cluburi – AUDIO 2:

‘Este o ascensiune a teatrului în pub-uri, în restaurante. Cele două forme – teatru de stat, teatru privat -nu sunt concurente. Se desfășoară în cadre total diferite. Teatrul finanțat din bani publici reprezintă o necesitate, reprezintă – cum postula Jean Vilar în 1936 – o obligație a administrațiilor. Locurile în care se face teatru sunt locuri mai sigure pentru democrație. Existența teatrelor de stat este un element identitar extrem de puternic, care ne ajută să ne afirmăm în masificatul bloc european. În teatrele de repertoriu putem aborda teme mari, importante, putem face ca publicul să aibă acces la subiecte mari ale literaturii și valorilor universale și europene, ceea ce într-un teatru privat (de pub) nu putem face din cauza condițiilor mult mai modeste’. Victor Ioan Frunză

Despre numărul mare de absolvenți de Teatru din România – AUDIO 3:

‘Numărul de absolvenți este foarte mare – și nu este un lucru e neapărat rău. Problema este că locurile în care acești artiști pot să se exprime sunt foarte puține. În București avem 11 teatre de repertoriu, cu tot cu Circul, în timp ce la Budapesta avem 150. În absența culturii, o națiune devine anonimă’. Victor Ioan Frunză