VERIFICAT DE EUROPA FM | A scos sau nu Guvernul 150.000 de contracte de muncă „la alb” în doar patru luni?

După un an la Ministerul Muncii, ministrul Olguța Vasilescu iese astăzi în prima sa conferință de presă. Tema i-a fost dată, public, de președintele PSD, Liviu Dragnea: să explice căror bugetari le-au scăzut salariile și de ce.

Dincolo de criticile sindicaliștilor care au reclamat deja tăierile resimțite de bugetarii cu salarii mari, există în România și angajați ignorați de confederațiile sindicate. Inclusiv la stat. Sunt cei cu contracte part-time cărora banii pe care îi câștigă le ajung, de la 1 ianuarie, doar pentru a-și plăti contribuția pentru pensie și asigurarea de sănătate.

Iată ce spunea Olguța Vasilescu, întrebată zilele trecute, la Antena 3, despre situația acestor angajați cu normă redusă: „Guvernul a stabilit că toată lumea trebuie să își plătească contribuțiile la nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă lucrează la part-time. Imediat după aplicarea acestei ordonanțe de urgență sau, mai bine zis, în patru luni de zile am observat că 153.000 din aceste contracte de muncă au trecut de la part-time la normă întreagă. Practic, au ieșit la alb. Pentru că așa se plătea statului contribuția pentru două ore, dar ei, de fapt, munceau opt ore.”

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Am verificat la Europa FM dacă ordonanța 4/2016 prin care Guvernul Tudose le-a dublat acestor angajați fără normă întreagă contribuțiile sociale a scos într-adevăr din „zona gri” peste 150.000 de contracte de muncă în numai patru luni.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Taximetriști, femei de serviciu, contabili cu jumătate de normă au fost ținta Guvernului în iulie, când statul s-a hotărât să le ceară de la o lună la alta contribuții pentru pensii și sănătate de două sau chiar trei ori mai mari. Peste 700.000 de angajați aveau atunci contracte part-time. Doar că unii câștigau mai mult decât salariul minim pe economie și plăteau deja contribuții mari.

Noua lege era îndreptată spre 620.000 de oameni, toți cu venituri mici. Luau, prin contract, mai puțin de 600 de lei pe lună, arată datele publice despre asigurați ale Casei Naționale de Pensii. Din august, taxele lor sociale cresc de la 90 la peste 230 de lei. Un sfert din ce câștigă rămâne la bugetul de pensii.

În nota de fundamentare, Guvernul Tudose are însă o altă perspectivă: măsura urma să încurajeze angajatorii care trișau prin plata unor contribuții mai mici să transforme contractele part-time în unele cu normă întreagă. Taxele erau oricum aceleași. În plus, statul urma să strângă în 5 luni la buget 190 de milioane de lei. Ce-a ieșit?

Cifrele Casei Naționale de Pensii Publice arată o scădere bruscă a contractelor part-time plătite sub salariul minim încă din prima lună – de la 620.718 la 522.137 de contracte. Până în octombrie (luna ultimelor date publice) scăzuseră cu aproape 180.000 față de momentul în care Guvernul a venit cu ordonanța. Doar că în aceste patru luni numărul angajaților cu normă întreagă nu a crescut în același ritm. La finalul lui octombrie, statul număra abia 35.000 de contracte de muncă full-time peste ceea ce avea în iulie.

Ca trend, numărul de angajați cu normă întreagă a fost același ca în anul precedent – cu o ușoară creștere în lunile de vară, datorată contractelor sezoniere, și în scădere din septembrie. Orice date oficiale am analiza, nu există un salt spectaculos. Cifrele Institutului Național de Statistică dau un plus de 12.000 de locuri de muncă din iulie (4.859.500 de salariați în România)  până în noiembrie (4.772.100 de salariați înregistrați în România), iar cele ale Inspecției Muncii arată câ în întreg anul 2017 nu au apărut în România decât 50.000 de noi salariați activi (erau 5.478.666 la 31 decembrie 2016 și 5.528.199 la 31 decembrie 2017).

Rămâne astfel o necunoscută cum a ajuns ministrul Muncii la concluzia că fostul Guvern Tudose a scos „din zona gri” în numai patru luni peste 150.000 de contracte de muncă. Cu atât mai mult cu cât Guvernul nu are încă nicio analiză a efectelor concrete ale acestei ordonanțe asupra categoriilor profesionale afectate. Doar semnale că femei de serviciu sau contabili din școli vor să renunțe la contracte pentru că au de plătit din ianuarie, ca efecta al revoluției fiscale, cu 60 de lei mai mult decât câștigă.

O certitudine există însă: financiar, Guvernul și-a atins anul trecut scopul. Întreaga sumă pe care plănuia să o strângă la buget în cinci luni a fost adunată din micile contracte part-time în primele patru, chiar dacă numărul lor s-a redus.

Paradoxul e că tot statul, ca angajator, analizează acum la Ministerul de Finanțe posibilitatea de a plăti diferența de contribuție pentru bugetarii pe care nu îi poate trece la normă întreagă. Din lipsă de bani.

În concluzie, afirmația doamnei Olguța Vasilescu că ordonanța guvernului Tudose „a scos la alb” peste 150.000 de contracte de muncă în numai patru luni este PARȚIAL FALSĂ.

 

 

 

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS