Confidenţialitate

Unele prevederi din Legea dării în plată sunt neconstituționale – a stabilit Curtea Constituțională

Magistrații Curții Constituționale au primit peste 700 de sesizări de la bănci, după ce Parlamentul a stabilit că persoanele care au luat un credit ipotecar de până în 250.000 mii de euro vor putea ceda băncii imobilul ipotecat. Vor scăpa astfel de toate datoriile la bancă.

Unele sesizări depuse de bănci au fost admise, altele, respinse – a spus președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu.

El a precizat că instanțele de judecată vor analiza fiecare caz în parte și vor da un verdict ținând cont de recomandările Curții.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

“S-a constatat că sintagma <<precum și din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conținută în art. 11 teza I, este neconstituțională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile și acelor situații care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile și din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a spus Valer Dorneanu.

Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: “Am admis, de asemenea, excepția de neconstituționalitate și am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 și art. 8 din legea 77 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanțele sesizate de bănci sau de părți și de aici încolo instanțele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicațiile teoriei impreviziunii, și cu privire la riscuri și la proporționalitate și la celelalte aspecte”.

Preşedintele CCR Valer Dorneanu a precizat că se poate spune că legea dării în plată este parţial neconstituţională.

Legea dării în plată a intrat în vigoare din 13 mai.

Reprezentanții băncilor consideră că documentul este neconstituțional,  în primul rând pentru că prevederile acestuia se aplică retroactiv.