Teatrul Național Cluj-Napoca – Programul lunii decembrie

Cântăreaţa cheală de Eugène Ionesco, Conul Leonida faţă cu Reacţiunea, de I.L. Caragiale, Bolnavul închipuit, de Molière și Brâncoveanu 300 (spectacol-lectură) sunt spectacolele programate săptămâna aceasta la Teatrul Național din Cluj-Napoca (găsiți atașat programul complet al lunii decembrie.)

Cântăreaţa cheală de Eugène Ionesco, Conul Leonida faţă cu Reacţiunea, de I.L. Caragiale, Bolnavul închipuit, de Molière și Brâncoveanu 300 (spectacol-lectură) sunt spectacolele programate săptămâna aceasta la Teatrul Național din Cluj-Napoca (găsiți atașat programul complet al lunii decembrie.)

_________________________________________________________

joi, 4 decembrie, ora 19:00

regim studio – SALA MARE

Cântăreaţa cheală de Eugène Ionesco

traducerea: Vlad Russo şi Vlad Zografi

un spectacol de Tompa Gábor

scenografia: Judith Dobre-Kóthay

distribuţia: Cătălin Herlo, Elena Ivanca, Adrian Cucu, Angelica Nicoară, Irina Wintze, Ionuţ Caras, Silvius Iorga, Petre Băcioiu

‘Ionesco spune, într-un fel, că noi nu ne putem sustrage din propria noastră istorie, din propria noastră poveste, de aceea ne merităm globalizarea, pentru că repetăm mereu si mereu aceleaşi vorbe şi aceleaşi acţiuni, zi de zi. Ele devin clişee, se golesc de conţinut şi sens şi atunci ajungem să trăim conform unor manuale sau softuri, şi, oricât de perfecte ar fi acestea, nu fac decât să crească prăpastia dintre oameni în ceea ce priveşte comunicarea. Ionesco arată acest lucru în Cântăreaţa cheală, cu un umor extraordinar, cu dragoste, şi compasiune chiar, pentru personajele sale. Forma textului în Cântăreaţa cheală se apropie de perfecţiunea muzicii şi, de aceea, acest text trebuie tratat ca o simfonie, la care, dacă un regizor se întoarce, este la fel cu un dirijor care se întoarce, din nou, ca să dirijeze o operă muzicală cu o altă orchestră. (…) Această structură muzicală a textului demonstrează că o dată ce este găsită forma unui spectacol, aşa cum cred că am găsit-o noi, ea devine împreună cu textul, cheia spectacolului.’ Extras din interviul realizat de Roxana Croitoru cu regizorul Tompa Gábor

Durata spectacolului: 1 h 40 min.

______________________________________________________

vineri, 5 decembrie, ora 19:00

STUDIO ‘EUPHORION’

Conul Leonida faţă cu Reacţiunea

de I.L. Caragiale

regia şi scenografia: Laurian Oniga

distribuţia: Ovidiu Crişan, Romina Merei, Lucia-Wanda Toma

‘Politicianul’ Leonida a înlocuit tribuna politică cu odaia modestă dintr-o mahala bucureşteană, auditoriul fiind format dintr-o singură persoană: Efimiţa. Aici soţia nu mai este femeia matură, care-i înţelege balivernele mai mult dintr-o datorie conjugală, ci o tânără care-l priveşte cu veneraţie şi infinită iubire. La începutul poveştii, Leonida este un bărbat măreţ, iar la sfârşit, un iepure fricos, speriat la culme de infernul de afară, care, pentru Efimiţa e ‘revoluţie’, pentru Leonida ‘reacţiune’, iar pentru Safta, un ‘obicei mitocănesc’, când, de fapt, este o simplă petrecere, ce-i drept, cam zgomotoasă.

Durata spectacolului: 1 h

______________________________________________________

sâmbătă, 6 decembrie, ora 19:00

SALA MARE

Bolnavul închipuit de Molière

regia : Sanda Manu

decor : T.Th.Ciupe

costume: Adriana Grand

muzica: Dorina Crişan-Rusu

coregrafia : Florin Fieroiu

distribuţia: Anton Tauf, Melania Ursu, Cristina Pardanschi, Cornel Răileanu, Adrian Cucu, Irina Wintze, Ovidiu Crişan, Anca Hanu, Adriana Băilescu, Angelica Nicoară, Emanuel Petran, Dan Chiorean, Dragoş Pop/Ionuţ Caras, Radu Lărgeanu

Aflat la limita dintre comic şi tragic, Bolnavul închipuit este un spectacol luxuriant, relaxant şi fermecător, armonios şi rafinat, care provoacă râsul cu ajutorul unor mijloace de foarte bună calitate. O partitură susţinută cu dezinvoltură şi aplomb de actorii conduşi cu mână de maestru de regizoarea Sanda Manu. Un ipohondru ilustru, care cucereşte, cu fiecare reprezentaţie, inimile spectatorilor.

Durata spectacolului : 2 h

_______________________________________________________

duminică, 7 decembrie, ora 19:00

STUDIOUL ‘EUPHORION’

Premieră

Brâncoveanu 300

spectacol-lectură

scenariu şi concept de spectacol: Ştefana Pop-Curşeu

scenografia: Tudor Lucanu

concept video: Daria Ioan

distribuţia: Ionuţ Caras, Cristian Grosu, Sorin Leoveanu, Delia Oancea, Sânziana Tarţa şi Cătălin Asanache

Ne despart trei secole de anul morţii uneia dintre figurile exemplare ale istoriei Ţării Româneşti, voievodul Constantin Brâncoveanu, care a rămas viu în conştiinţele românilor atât prin martiriul său şi al celor trei fii ai săi, executaţi în capitala Imperiului Otoman, în 1714, cât şi prin numeroasele sale ctitorii şi prin asumarea unui patronaj de model occidental al artelor şi culturii acelei epoci. Cel care este astăzi Sfânt nu s-a bucurat însă doar de laude în vremea sa. Mulţi erau cei care îi criticau pragmatismul, simţul acut al banului, jocurile diplomatice, alianţele şi plecarea capului în faţa foamei de aur a marilor viziri şi funcţionari de la Instanbul.

Spectacolul-lectură Brâncoveanu 300 propune o incursiune în povestea acestui personaj controversat, invidiat, mărit, criticat, admirat, trădat şi martirizat, prin intermediul mărturiilor (documentare, literare şi plastice) lăsate nouă astăzi de o istorie tricentenară. Se pune astfel întrebarea: să se fi schimbat oare vremurile într-atât încât să nu mai fie Brâncoveanu decât o efigie, o imagine zugrăvită pe peretele unei biserici sau o carte pe un raft? Mai poate exista astăzi o legătură organică, vie, cu marele contemporan al mult mai celebrului Dimitrie Cantemir? Dincolo de lupta pentru supremaţie şi putere dintre corb şi inorog, se cere descifrată o istorie mai puţin ‘ieroglifică’, valabilă şi astăzi, a destinului unui neam mereu prins în menghina puterilor vecine, mereu supus unor alegeri aproape imposibile, niciodată cu adevărat fericite pentru marea masă a poporului, mereu periculoase pentru cei care nu ştiau să mituiască la momentul oportun persoana potrivită. Povestea trece însă de biruri, taxe şi peşcheşuri, pentru a se opri şi asupra sufletului omenesc, asupra iubirii părinteşti, a iubirii de ţară şi credinţă, asupra unui destin care a ştiut să danseze cu moartea şi să învingă… prin artă. Ştefana Pop-Curşeu