Șeful ANAF, nemulțumit de încasările din accizele la tutun. Unii parlamentari cer ca Directiva tutunului să fie aprobată cât mai rapid

Președintele ANAF, Dragoș Doroș, susține că încasările din accizele la tutun nu se ridică încă la nivelul așteptărilor.

Una dintre cauze este și contrabanda cu țigarete.  Pierderile înregistrate la bugetul statului din cauza acestui fenomen se ridică la câteva zeci de milioane de euro, a spus Dragoș Doroș, în cadrul unei dezbtaeri organizate la Palatul Parlamentului.

Dragoș Doroș, președintele Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală a confirmat că deja au fost înregistrate fluctuații îngrijorătoare la încasările din accizele la tutun, la început de an.

„Suntem pe o trasă mediană, însă lucrurile se încordează, pentru că sunt niște termene de respectat. Suntem în continuare îngrijorați, este o presiune constantă asupra veniturilor bugetare. Este necesar să fie adoptată o legislație clară și predictibilă, astfel încât veniturile bugetare să fie protejate.”

„Dacă nu avem legislație predictibilă, contrabanda crește. Un punct procentual de comerț ilicit cu țigarete înseamnă pierderi de 35-40 milioane de euro la bugetul statului. Dialogul instituțional, cooperarea transfrontalieră, precum și predictibilitatea legislativă sunt elemente esențiale în combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile”, a precizat Dorel Fronea, șeful Autorității Vamale din România.

La discuții au fost prezenți și membri ai comisiei buget-finanțe.

„Dacă Directiva tutunului nu se aprobă în prima parte a acestei sesiuni legislative, se pune în pericol toată structura pe care e construit bugetul anului viitor. Riscăm să pierdem un miliard de lei pe lună în primele trei luni din 2017”, a declarat Andreea Paul, deputat, membru în comisia de buget-finanțe bănci, în cadrul unei mese rotunde organizate  la Palatul Parlamentului.

Deputatul a adăugat că, deși Directiva privind producția și comercializarea produselor din tutun a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în 2014, nu s-a putut „mișca nimic, astfel încât producția să fie adaptată la noile reguli, tocmai pentru că nu a existat legislație națională, care să includă toate specificațiile tehnice”.

La începutul anului 2016, în România, 23 de Directive europene nu erau încă transpuse. La jumătatea anului, numărul crescuse la 44, una dintre ele fiind Directiva tutunului.

Întârzierea transpunerii este cauzată în special de faptul că Directiva tutunului nu se află pe agenda publică, din cauza confuziei care se face pe de o parte între chestiunile tehnice legate de producție și comercializare care fac obiectul acestui act normativ și, pe de altă parte, prevenția și controlul consumului de tutun, care fac obiectul unei alte legi.

„Vorbim despre două lucruri diferite. Directiva tutunului nu are legătură cu fumatul. Acest proiect de lege de transpunere a Directivei tutunului, a fost trimis Parlamentului foarte târziu”, a declarat Florin Buicu, președintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaților.

„Termenul de șase luni pentru adaptare și implementare cred că e un termen rezonabil, în care industria își poate planifica producția pe viitor. Este un termen acceptat și pentru adaptarea produselor din alte industrii, cum e cea a laptelui, de exemplu”, a declarat Răzvan Mironescu, deputat în comisia pentru industrii.

Deputatul Andreea Paul a subliniat impactul bugetar al lipsei de reglementare și predictibilitate în sectorul tutunului. Anul trecut, producătorii de țigarete au virat la buget circa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 2% din PIB și peste 12% din totalul veniturilor bugetare.

De asemenea, circa 40% din totalul încasărilor din accize reprezintă accize la tutun.

Reprezentanții producătorilor de țigarete au arătat că, încă din 2014, când a fost publicată Directiva în Jurnalul Oficial al UE, au solicitat autorităților să grăbească procesul de transpunere.

„Este nevoie de o perioadă de tranziție de trei luni de la publicarea legii și a normelor acesteia, pentru adaptarea producției. De asemenea, de încă cel puțin șase luni de la data adaptării, pentru curățarea pieței de produsele fabricate pe vechea lege. Totodată, este necesar să nu fie excedat cadrul Directivei, pentru că deja este foarte târziu”, au precizat producătorii.

„Este posibil ca printr-un proces de legiferare deficitar, să se creeze un blocaj economic. Este esențial ca în procesul de transpunere a Directivei, să se țină cont  de opiniile tuturor celor implicați, pentru că sunt afectați nu doar producătorii, dar și distribuitorii și comercianții. Sectorul angajează direct 4.000 de oameni, dar indirect, generează peste 50.000 de locuri de muncă”, au adăugat reprezentanții companiilor producătoare.

La finalul dezbaterii, parlamentarii prezenți au concluzionat că un termen de două săptămâni ar putea fi realist pentru întocmirea raportului final al comisiilor de fond, care ulterior să fie adoptat în plen.

De asemenea, parlamentarii au spus că, pentru a respecta procesul normal de legiferare, proiectul de transpunere a Directivei tutunului, aflat într-un stadiu avansat în camera decizională trebuie adoptat prin lege, și nu prin ordonanță de urgență – un proiect fiind inițiat în acest sens în iunie de Ministerul Sănătății.