Salariile demnitarilor

Poate fi semnul unei tensiuni între Parlament și președinte, acum după impunerea de facto a unui guvern nepolitic, oricum, președintele Klaus Iohannis va fi probabil cel mai afectat demnitar după decizia de ieri a Senatului de a respinge creșterea salariilor demnitarilor decisă prin Ordonanță astă vară de premierul interimar de atunci Gabriel Oprea.

De la 1 august președintelui i-a crescut salariul de 7.900 de lei la peste 15.000 de lei și, acum că va avea de dat înapoi niște 300 de mii de euro, bani de chirie, după ce a pierdut casa de la Sibiu, probabil familia Iohannis va ofta adânc, aflând și de o posibilă tăiere de salariu.

Nu e vorba însă doar de președinte, premierul Dacian Cioloș, cel care a renunțat la un salariu de 13.000 de euro pe lună, cât avea la Comisia europeană, va trebui să-și restrângă și mai mult cheltuielile, pentru că în loc de un salariu de 14.000 de lei, deci cam 3.000 de euro, ar primi de la statul român doar 7.000 de lei, deci cam 1.500 de euro.

Afectați de respingerea Ordonanței ar mai fi miniștri, consilierii prezidențiali cu rang de ministru, președinții camerelor parlamentare, șefii serviciilor de informații, Avocatul Poporului și alți înalți demnitari.

Acum, s-a tot comentat pe marginea faptului că aprobarea în parlament a creșterii cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor ar fi fost un avertisment pentru președintele Iohannis. Iohannis încă nu a promulgat legea respectivă. În același timp, respingerea dublării salariilor înalților demnitari, nu e nici ea definitivă, trebuie aprobată și în Camera Deputaților. Pare un șah, șah, la vârf, între exponenții puterii, în toate cazurile fiind vorba însă de banii noștri, din taxe și impozite.

Discuția de azi pornește de la evenimente, dar vreau să mergem spre argumente. Considerați mai firească dublarea salariilor înalților demnitari sau creșterea salariilor tuturor bugetarilor? Desigur, impactul este extrem de diferit, 10% pentru 1,4 milioane de bugetari contând mult mai mult ca sumă netă față de dublarea salariilor pentru câțiva demnitari.

Preşedintele României, premierul, şeful Senatului şi liderul Camerei Deputaţilor încasează acum o indemnizaţie brută de 21.540 de lei, echivalentul a 15.108 lei net. Dacă votul deputaţilor în privinţa Ordonanţei va fi şi el negativ, aceştia vor reveni la suma de 8.666 lei (pentru şeful statului) şi, respectiv 7,997 lei pentru preşedinţii celor două camere ale Parlamentului.

Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Senatului şi Camerei Deputaţilor, miniştrii, consilierii prezidenţiali, secretarul general al Guvernului, şeful Cancelariei premierului, preşedintele Consiliului Legislativ, preşedintele Curţii de Conturi, Avocatul Poporului şi şefii serviciilor de informaţii (SIE, SRI, STS şi SPP) primesc acum o indemnizaţie brută de 19,055 de lei, adică aproximativ 13,339 lei „în mână”, urmând ca, în cazul unui vot negativ la Camera Deputaţilor, aceştia să revină la salariul de circa 6-7.000 de lei lunar.

Gabriel Oprea a fost cel care a promovat în luna iulie majorarea salariilor, din poziţia de premier interimar pe care o ocupa la acea dată, ţinându-i locul lui Victor Ponta care se afla în Turcia pentru o operaţie la picior. Senatul este prima cameră sesizată, dar forul decizional este reprezentat de Camera Deputaţilor.