S-a redeschis Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” din București, după doi ani de reparații

Un Planetariu şi un telescop computerizat cu luneta Amiralului vor fi atracţia Observatorului Astronomic Bucureşti.

Construit să arate ca o corabie ancorată chiar în centrul oraşului Bucureşti, Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” s-a redeschis, astăzi, după doi ani de lucrări de consolidare şi reabilitare, care au costat 2,6 milioane de euro. Un Planetariu cu diametrul de cinci metri şi o înălţime de trei metri a fost amenajat în interior, pentru cei care vor să urmărească filme şi să facă observaţii astronomice când afară este înnorat.

Un telescop computerizat cu luneta Amiralului Vasile Urseanu se află în cupolă.

Stele, galaxia, craterele lunare pot fi văzute, de marţi, din Planetariul aflat în interiorul Observatorului Astronomic. Turul vizibil al cerului de pe Terra se numeşte ”Călătorie prin Univers” şi ghid este Adrian Şonka – relatează Agenția News.ro.

”Proiectăm bolta cerească şi aşa este senin mereu aici în Planetariul nostru. Dacă interesează pe cineva ce se poate vedea în seara de 20 martie anul 5300, aici aflăm. Putem să mergem şi înainte şi înapoi, putem să proiectăm fenomenele astronomice”, a declarat pentru News.ro, Adrian Şonka, muzeograf, subliniind faptul că prin programe de astronomie se poate simula orice.

”Putem să ne uităm şi la filme şi toate se văd pe cupolă. Planetariul este gândit special pentru când sunt nori. Are cinci metri diametru, înălţime de trei metri jumătate şi înăuntru are un proiector. Publicul va vedea cum se mişcă stelele”, a adăugat specialistul.

Observatorul Astronomic are şi trei telescoape noi, unul computerizat, şi două mobile. ”Este nou. Şi la telescoape contează foarte mult diametrul oglinzii: are 40 de centimetri şi este un telescop care se pretează pentru cerul nostru de aici din Bucureşti, pentru că dacă e un telescop mai mare un pic, imaginea e mai proastă din cauza căldurii emanate de asfalt şi a turbulenţei atmosferice. Se vede aşa cum ne aşteptam. Acesta are luneta amiralului şi telescopul poate fi comandat de oriunde. Noi am prevăzut aici o sală unde pot sta mai mulţi oameni şi pot vedea ce se vede prin telescop”, a explicat Adrian Şonka.

Luneta celui mai mare telescop din Muzeu este una clasică. ”Amiralul se uita numai el şi cine mai stătea pe lângă el. Acum, putem să transmitem un eveniment în direct pe site sau oriunde. Telescopul acesta e fix, e în cupolă, şi mai avem instrumente mobile, la fel de mari, care au lunete tot de 40 de centimetri, care pot fi mutate pe terasă. Primele observaţii le plănuiam şi astăzi , dar e urât. Dacă nu e senin, nu facem nimic”, a precizat muzeograful.

Pe tavanele Observatorului sunt imagini astronomice, aşa cum erau când trăia Amiralul.

amiral-v-urseanu

Pentru o perioadă de şase luni, la Observatorul Astronomic, vor fi expoziţii cu caracter temporar, deoarece trebuie stabilit microclimatul pentru a putea expune obiecte de patrimoniu.

”La primul etaj este o expoziţie dedicată Pieţei ca simbol urban, cu imagini din întreaga Europă, iar la etaj este alta, dedicată astronomiei”, a declarat Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, cu ocazia redeschiderii Observatorului.

Consolidarea a constat în realizarea structurii acestui imobil, deteriorată din cauza traficului metroului. Partea de restaurare a constat în restaurarea faţadei, a tavanelor, inclusiv cupola, unde se află luneta Amiralului Vasile Urseanu.

Termenul de finalizare era mai 2015, iar ”întârzierile s-au datorat deficienţelor la nivelul proiectului tehnic, care trebuiau remediate prin dispoziţii de şantier emise de autorul proiectului. Pe măsură ce se avansa cu execuţia lucrărilor, s-au constatat anumite lipsuri, dar am reuşit să finalizăm cum ni s-a cerut prin contract”, au spus reprezentanţii primăriei.

Clădirea Observatorului Astronomic este obiectiv de patrimoniu cultural local inclus în lista patrimoniului local.

Situată în sectorul 1 al Capitalei, pe bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 21, clădirea în care se găseşte sediul Observatorului a fost inaugurată
în toamna anului 1910 şi îşi datorează existenţa în primul rând amiralului Vasile Urseanu, dar şi popularizatorului de astronomie şi ştiinţă Victor Anestin.

Construcţia clădirii a fost realizată după planurile arhitectului I. D. Berindei, având dublă funcţiune – locuinţă pentru soţii Urseanu şi observator astronomic. Din punctul de vedere al tratării plastice a faţadelor, precum şi din cel al decoraţiei utilizate, clădirea aparţine eclectismului influenţat de limbajul clasic specific sfârşitului de secol al XIX-lea. Influenţa arhitecturii franceze este evidentă, arhitectul introducând o serie întreagă de mijloace de expresie specifice acestei zone de influenţă.

La data de 19 iulie 1933, aici s-a deschis Pinacoteca municipiului Bucureşti, unde urmau să fie expuse operele de artă aflate în patrimoniul Primăriei municipiului Bucureşti. La această iniţiativă a contribuit esenţial şi iniţiativa soţiei amiralului Ioana (Jana) Urseanu, care va dona municipalităţii clădirea în luna mai a anului 1933.

Foto: astro-urseanu