România, Polonia şi ţările baltice: Cerem Europei să susţină cercetarea crimelor totalitarismului
5 dintre cele mai afectate state de nazism şi comunism din Europa-România, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania au semnat o declarație comună în care se angajează să respingă reapariţia ideologiilor criminale precum nazismul şi comunismul.
La 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop Molotov, miniştrii de Externe ai celor cinci state fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să susţină, inclusiv material, investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.
Iată declaraţia:
“Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință. Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență.
De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toți cei ale căror morți și vieți distruse au fost o consecință a crimelor comise în numele ideologiei naziste și a celei staliniste.
Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti.
Amintind și comemorând ororile din trecut avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor. Memoria victimelor ne determină să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetărilor științifice și prin ridicarea nivelului de conștientizare publică asupra moștenirii totalitare pe continentul European.
Dreptatea și adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă și construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări.
Facem apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare. Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice.
Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere.
Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor.
Țările noastre au renăscut ca națiuni libere și democratice după decenii de guvernare totalitară. Acum treizeci de ani, națiunile noastre au început procesul transformării democratice care ne-a făcut în cele din urmă membri egali și puternici ai Uniunii Europene. Țările noastre sunt hotărâte să continue să lucreze cu partenerii din Europa și din întreaga lume, astfel încât ororile trecutului să nu se repete”
Istoricul Cosmin Popa spune că este important de notat că această declaraţie nu este semnată şi de Germania şi Rusia.
Dar cum se raportează astăzi cele două foste ţări agresorare la istoria anilor 30 şi 40?
În timp ce Germania refuză să mai investească în înarmare şi-şi învaţă copiii ce a făcut Hitler, Rusia susţine în continuare, că a eliberat Europa de nazism.
