Sondaj: 74% dintre respondenții români au cumpărat haine second-hand în ultimii trei ani. Interes crescut și pentru alte articole la mâna a doua
Sursa foto: Shutterstock
Articolele de tip second-hand, căutate în ultimii trei ani de români. Trei sferturi dintre respondenții unui sondaj afirmă că au cumpărat haine second-hand în acest interval de timp, în timp ce peste jumătate au ales şi produse de mobilier, electronice sau electrocasnice la mâna a doua.
Unul dintre motivele pentru care românii au ales haine second-hand este prețul mai accesibil al acestor articole, potrivit unui sondaj realizat de Ipsos pentru ING.
74% dintre cei intervievaţi recunosc faptul că au cumpărat haine second-hand, în ultimii trei ani, iar peste jumătate că au ales şi produse de mobilier, electronice sau electrocasnice la mâna a doua.
Dintre aceştia, 43% declară că achiziţionează mai des haine second-hand pentru copii, iar 37% cumpără mai frecvent haine la mâna a doua pentru adulţi.
Scepticism în rândul unor cumpărători față de articolele second-hand. Principalele îngrijorări
Sondajul arată că există în continuare rezerve legate de produsele second-hand. Pentru haine, principalele temeri sunt legate de igienă, menţionată de până la 23% dintre respondenţi.
În ceea ce priveşte electronicele şi electrocasnicele, preocupările ţin mai ales de posibile defecte ascunse (23%) şi de starea produsului, respectiv calitatea şi gradul de uzură (17%).
Cercetarea de specialitate arată că 60% din români oferă hainele pe care nu le mai poartă prietenilor şi familiei, iar şi 44% dintre ei aleg să vândă hainele pe care nu le mai folosesc ori să le predea către puncte de colectare.
Datele prezentate arată că interesul pentru circularitate există deja: şase din zece români cred că programele prin care brandurile colectează şi revând haine sunt o soluţie bună pentru a reduce risipa şi tot în aceeaşi consideră că şi-ar dori ca mai multe companii să lanseze asemenea programe.
Sondajul realizat de Ipsos pentru ING, prin chestionare online aplicate pe eşantioane reprezentative la nivel naţional, a fost realizat în şase ţări (Germania, Ţările de Jos, Belgia, Spania, România şi Polonia), în luna aprilie 2026. În România, cercetarea s-a desfăşurat pe un eşantion de 1.000 de respondenţi.
