Confidenţialitate

Rezoluție privind nerespectarea statului de drept în Ungaria și Polonia, votată de Parlamentul European

Parlamentul European a votat astăzi o rezoluție referitoare la nerespectarea statului de drept în Ungaria și Polonia. Cele două țări se află deja sub procedură de sancționare prin invocarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

Prin acest vot, Parlamentul practic pune presiune pe Consiliul European și Comisia Europeană să adopte măsuri suplimentare, prin care cele două state ar putea fi sancționate.

Măsura poate duce chiar la pierderea dreptului celor două țări de a vota în chestiuni decizionale care privesc UE.

Parlamentul consideră că nu s-au făcut progrese suficiente și că audierile din Consiliu organizate până acum în baza activării articolului 7 nu au dus la rezultate concrete.

”Situația din Ungaria și Polonia se înrăutățește tot timpul. Fie că vorbim de încercările guvernului polonez să interfereze cu treburile justiției, fi că vorbim de asaltul lui Viktor Orban la adresa democrației, UE nu poate să stea și să privească cum statul de drept se degradează în statele membre. Comisia Europeană și Parlamentul au activat articolul 7 iar acum este timpul ca și Consiliul să își facă datoria și să protejeze statul de drept în Europa. Consiliul trebuie să ia atitudine în ce privește devierile serioase de la statul de drept”, spune Gwendoline Delbos-Corfield MEP, raportor din partea verzilor pe situația din Ungaria și membru al comitetului Libertăți Civile, Justiție.

Potrivit acesteia, Consiliul European și președinția Croației trebuie să trateze cu maximă seriozitate procedurile prevăzute  de Articolul 7, să continue audierile celor două țări și să indice care ar trebuie să fie următorii pași. Raportorul din partea verzilor mai susține în declarația sa că Parlamentului European trebuie să se acorde un rol mai important în cadrul audierilor.

În septembrie 2018, Parlamentul a solicitat Consiliului să acționeze pentru a împiedica autoritățile maghiare să încalce valorile fondatoare ale UE. Deputații erau preocupați în principal de independența judiciară, libertatea de exprimare, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și a refugiaților, se arată într-un comunicat al PE.

În cazul Poloniei, Comisia Europeană a solicitat acțiuni ale UE în decembrie 2017, având în vedere amenințările percepute la adresa independenței sistemului judiciar. Într-o rezoluție adoptată în martie 2018, Parlamentul European a fost de acord cu Comisia cu privire la riscurile de încălcare a principiilor statul de drept în Polonia.

Miniștrii UE au organizat două audieri cu guvernul maghiar, în septembrie 2019 și decembrie 2019. Deputații europeni s-au plâns în mod repetat că nu au fost incluși în mod oficial în aceste discuții. Autoritățile poloneze s-au apărat în fața Consiliului cu trei ocazii, între iunie și decembrie 2018.