Reprezentantul Asociației pentru depolitizarea educației, Zeno Șuștac: „În România, educația este construită pe beneficii de grup și nu are în prim-plan interesele elevilor.”/„Sistemul nu caută miniștri de tip Spiru Haret” | VIDEO
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Recent, a fost dat publicității un raport independent privind politizarea învățământului preuniversitar din România în 2025, realizat de Asociația pentru depolitizarea educației. Despre concluziile raportului, precum și despre ce pași trebuie făcuți pentru a scoate influența politică din școli, a discutat autorul raportului și reprezentantul asociației, Zeno Șuștac, în cadrul emisiunii „Academia Europa FM”, moderată de Marcel Bartic. Politizarea educației în România este cea mai căutată și protejată sinecură a politicului, consideră Zeno Șuștac: „Genul acesta de educație avem în România, adică o educație construită pe beneficii de grup, o educație care nu are în prim-plan interesele beneficiarilor”. Mai mult, acesta precizează că aproximativ 50.000 de angajați din sistemul de învățământ beneficiază, direct sau indirect, de avantajele politizării.
Zeno Șuștac: „Este practic cea mai importantă sinecură a politicului”
Marcel Bartic: Ce credeți că nu este clar, la nivelul clasei politice, dacă se raportează ezitant la amestecul politic în școli?
Zeno Șuștac: „Eu cred că toate lucrurile sunt extrem de clare și cred că, în interiorul clasei politice, în unanimitatea ei, politizarea educației este un subiect cu privire la care nu se vor face concesii. Este practic cea mai importantă sinecură a politicului și, dacă ar fi să estimez numărul celor care beneficiază de avantajele nelegitime ale politizării – și includ aici o facilă ajungere pe un post extrem de important, fie la conducerea unei unități de învățământ, fie într-un inspectorat, fie în minister, fie într-o altă instituție din domeniul educației – genul acesta de sinecuri nu sunt de lăsat din mână în niciun caz, la acest moment.
Genul acesta de educație avem în România, adică o educație construită pe beneficii de grup, o educație care nu are în prim-plan interesele beneficiarilor, interesele elevilor; adică sistemul nu caută miniștri de tip Spiru Haret, caută cel mai bun dintre executanții docili posibil. Estimăm că, la nivel național, direct și indirect, beneficiază de politizare în jur de 50.000 de oameni din sistemul de învățământ. Și este cea mai căutată, apreciată și apărată sinecură din România.”
În România, numirile în funcțiile de director și inspector școlar sunt adesea temporare, pe perioade scurte – de obicei un an – pentru ca cei numiți să rămână la mâna celor care îi desemnează, subliniază expertul Zeno Șuștac
Marcel Bartic: Ați menționat în raportul privind politizarea învățământului preuniversitar sau, mă rog, ați povestit despre maniera în care funcțiile de director și inspector școlar sunt ocupate prin mecanismele astea subterane susținute politic. Și vă rog să ne detaliați puțin. Îmi amintesc că domnul ministru Daniel David a amânat organizarea concursului pentru ocuparea acestor funcții. Credeți că concursul respectiv ar reprezenta o metodă, o manieră de a legitima niște oameni care chiar merită să ocupe funcțiile respective?
Zeno Șuștac: „Evident că meritocrația presupune ajungerea într-o anumită funcție în baza onorabilității și competenței, adică în urma promovării unui concurs. Ce este foarte important este ca acel concurs să fie un concurs pe bune, nu un concurs care favorizează, prin diverse stratageme, anumite persoane agreate; că și asta se practică ca metodă subsidiară de politizare. Dar, la acest moment, se cam fuge de organizarea acestor concursuri de câteva decenii. Se preferă numirea pe o perioadă de un an sau pe alte perioade, depinde, pentru ca cei numiți să fie la mâna celor care numesc, în permanență. De asta, ce înseamnă? Înseamnă că sunt executanții perfecți și, mai înseamnă că orice posibilă atitudine împotriva politizării este recompensată cu ghilimelele de rigoare, prin schimbarea din funcție.”
Zeno Șuștac: „Politizarea școlii inhibă atitudinea împotriva unor derapaje, indiferent de felul lor”
Marcel Bartic: Un fenomen cumva conex cu ce înseamnă propaganda politică în școli poate fi propaganda extremistă. Genul acesta de propagandă, sigur că nu are ca miză, cel puțin în momentul acesta, numirile politice în educație. Pe de altă parte, propaganda respectivă, de natură politică, ajunge direct la elevi. Considerați că, în cazurile în care se face o astfel de propagandă în școli, cei care o fac ar putea să intre sub umbrela politicului în școli și credeți că există vreo măsură prin care să putem tempera măcar astfel de manifestări, dacă nu să le înlăturăm cu totul?
Zeno Șuștac: „Politizarea școlii inhibă atitudinea împotriva unor derapaje, indiferent de felul lor, de cel invocat de dumneavoastră sau de orice alt tip. Adică un cadru didactic care folosește expresii nepotrivite în mod constant și cuvinte absolut alarmante, dacă are spate politic, nu va păți absolut nimic. Această inhibare vine din experiențele avute de părinți și profesori de-a lungul timpului, în care, deși s-au făcut anumite demersuri, ele au fost sortite eșecului, pentru că au fost oprite din fașă, fie în școală, fie în inspectorat, fie ulterior la nivel de minister. Poate exista o șansă de izbândă împotriva lor, dar în zona respectivă, în care sunt prioritare beneficiile de natură electorală și de imagine, este foarte greu să intervii.”
