Remus Ștefureac, director INSCOP Research: Nu știm dacă autoritățile din România au înțeles situația prin care am trecut. Statul nostru a fost aproape capturat de Rusia | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Manipulare, dezinformare, război hibrid, vulnerabilități interne și dorința de resetare politică – toate acestea au influențat rezultatul alegerilor prezidențiale de toamna trecută. Cu cifrele pe masă și fără ocolișuri: cum arată busola opiniei publice în toamna lui 2025? La această întrebare a răspuns politologul Remus Ștefureac, director INSCOP Research, invitatul Mădălinei Dobrovolschi la ediția de miercuri a emisiunii „Piața Victoriei”. Remus Ștefureac a subliniat că, în 2025, 51% dintre cei intervievați în cadrul unui sondaj au declarat că ar vota un partid nou: „Este cel mai mare procent pe care l-am văzut în ultimii 30 de ani.” Politologul consideră că aceste rezultate reflectă faptul că românii s-au săturat de corupție și de lipsa de profesionalism din rândul politicienilor – aspect de care Călin Georgescu și George Simion au știut să profite: „Au avut un mesaj foarte dur anticorupție, un mesaj inclusiv pe zona competență – incompetență.” Totodată, acesta atrage atenția asupra faptului că autoritățile române nu au înțeles consecințele războiului informațional.
Remus Ștefureac: „Acest vot ne-a atras cu adevărat atenția asupra importanței hotărârii de a lupta împotriva dezinformării”
Mădălinei Dobrovolschi: Frații noștri din Republica Moldova au trecut cu bine peste un hop foarte important și foarte periculos și, uitându-mă la cât de bine s-a construit majoritatea parlamentară pro-europeană după acest vot, te-aș întreba, Remus, dacă acest vot confirmă direcția pro-europeană, dar și nevoia de presiune anti-dezinformare, pentru că acolo am văzut cât de mult s-a pus accentul pe acest război hibrid și am văzut și propaganda de după rezultatul alegerilor, reacțiile de la Kremlin.
Remus Ștefureac: „E o veste excelentă pentru Republica Moldova, pentru frații noștri de peste Prut, pentru România și pentru Europa în ansamblu, mai ales că suntem în mijlocul unui război hibrid și noi, și Republica Moldova, și Europa suntem țintite permanent, zi de zi, de către propaganda Rusiei. Aș spune că acest vot ne-a atras cu adevărat atenția asupra importanței hotărârii de a lupta împotriva dezinformării. Ceea ce am văzut la Chișinău în ultimele luni, poate și după experiența din România și cu lecțiile și învățămintele trase din România – bune, evident, în sensul contracărării și prevenirii ascensiunii forțelor subversive – arată o mobilizare clară a autorităților din Republica Moldova pe toate planurile împotriva războiului informațional.”
Remus Ștefureac: „Democrația noastră, am spus-o de multe ori, a fost pusă în genunchi la propriu, iar statul nostru a fost aproape capturat de un adversar, Rusia”
Mădălinei Dobrovolschi: Dar România, și mă refer la instituțiile statului, tot acest construct a înțeles lecția alegerilor prezidențiale?
Remus Ștefureac: „Putem spune cu certitudine că autoritățile din Republica Moldova au înțeles experiența României. Nu știm încă dacă autoritățile din România au înțeles-o. Vedem mesaje de la nivel înalt, transmise inclusiv de președintele României, care pare să identifice cu subiect și predicat, oarecum în premieră, adversarii României. Președintele îi numește, îi identifică, nu se ferește și nu se intimidează de anumite termene sau sentințe. Dar asta nu este suficient. Vom avea nevoie de o mobilizare masivă a tuturor instituțiilor , care, pe de-o parte, nu necesită resurse suplimentare, dar presupune să-ți reeduci și să-ți reformezi oamenii din instituții și să realoci resursele existente în combaterea războiului hibrid. Democrația noastră, am spus-o de multe ori, a fost pusă în genunchi la propriu, iar statul nostru a fost aproape capturat de un adversar, Rusia, în urma unui război hibrid și a agresiunilor informaționale. Ceea ce s-a întâmplat în România este deja documentat – există, de exemplu, dosarul Procurorului General, și informații transmise de TikTok, o companie deținută de statul chinez, adică nu sunt date transmise de europeni sau americani, ci de chinezi, cu subiect și predicat.”
Remus Ștefureac: George Simion și Călin Georgescu au obținut aceste scoruri, pentru că au avut un mesaj foarte dur anticorupție
Mădălinei Dobrovolschi: Mă uitam la un studiu pe care voi l-ați realizat: 50% dintre cei intervievați declară disponibilitate de vot pentru un partid nou. Este un semn de dorință de resetare. Acest partid nou din ce zonă ar putea să se nască?
Remus Ștefureac: „Am mai făcut un lucru: nu am mai măsurat exact aceeași întrebare în urmă cu 10 ani, între 2015 și 2025, și am prezentat aceste rezultate comparativ. În 2015, aproximativ 29% dintre români erau dispuși să voteze un partid nou. Zece ani mai târziu, în 2025, procentul a crescut la 51%. Este cel mai mare procent pe care l-am văzut în ultimii 30 de ani privind disponibilitatea de a vota un partid nou. […] Cred că oamenii așteaptă, și asta am observat foarte clar, oameni competenți, oameni pregătiți la nivel înalt. Simt că cei care îi reprezintă nu sunt pregătiți. Nu poți să vii cu personaje, care nu se pricep la domeniul pe care trebuie să-l conducă și să ai pretenția de a conduce o țară. […] George Simion și Călin Georgescu au obținut scorurile pe care le-au obținut nu pentru că s-au declarat pro-Rusia, pentru că au ascuns acest lucru în campania electorală. Ei au obținut acele scoruri pentru că au avut un mesaj foarte dur anticorupție, un mesaj inclusiv pe zona competență–incompetență.”
