Profesorul universitar Ciprian Mihali, despre refugiul tinerilor pe rețelele de socializare: Este posibil să fie o formă de protest la adresa societății. Ei nu ies în Piața Victoriei, ci își creează comunități virtuale | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Impactul pe care rețelele de socializare îl au astăzi asupra tinerilor este unul devastator, transmite profesorul universitar Ciprian Mihali. Invitat la emisiunea „Academia Europa FM”, moderată de Marcel Bartic, acesta a vorbit despre efectele pe care social media le are asupra dezvoltării psihice și emoționale a tinerilor, dar și despre motivele pentru care aceștia petrec tot mai mult timp în spațiul virtual. Potrivit lui Ciprian Mihali, tinerii nu protestează ieșind în Piața Victoriei, ci „protestează în felul lor, întorcând spatele societății”, construindu-și comunități online în care se înțeleg, se recunosc între ei și își găsesc modelele pe care le urmează. În ceea ce privește interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare, profesorul este de părere că aplicarea unei astfel de măsuri „va fi o oroare”, întrucât tinerii știu să fenteze regulile și să păcălească modalitățile de înscriere sau de utilizare a platformelor online.
Ciprian Mihali: „Impactul real pe care rețelele sociale îl au astăzi asupra tinerilor este unul devastator”
Marcel Bartic: Cum apreciați impactul rețelelor de socializare pentru dezvoltarea psihică și emoțională a tinerilor?
Ciprian Mihali: „Impactul real pe care rețelele sociale îl au astăzi asupra tinerilor este unul devastator. Acest impact a fost deja evaluat cu decenii în urmă, atunci când s-a constatat că televiziunea are efecte devastatoare pentru creierele tinerilor. De fapt, tehnologiile media, de la televiziune, trecând prin internet și până la rețelele sociale de astăzi, au modificat structurile psihice și plasticitatea creierului uman și le-au modificat și le modifică în continuare, cu atât mai mult cu cât este vorba de creiere tinere, care sunt încă foarte maleabile. Și se știe bine că felul în care este educată atenția celor mici, atenția copiilor de la primii ani și până la devenirea adultă, până la transformarea lor în adulți, este definitoriu pentru tot restul vieții.”
Ciprian Mihali: „Este posibil ca refugiul copiilor și al elevilor, mai ales al adolescenților, pe rețelele sociale să fie o formă de protest la adresa societății”
Marcel Bartic: Ce îi împinge pe tineri către rețelele de socializare?
Ciprian Mihali: „Este posibil ca refugiul copiilor și al elevilor, mai ales al adolescenților, pe rețelele sociale să fie o formă de protest la adresa societății. Ei nu protestează ieșind în Piața Victoriei, ei nu protestează scriind, știu și eu, sau punând meme-uri pe rețelele sociale împotriva nedreptății, a abuzurilor, a neînțelegerii. Ei protestează în felul lor, întorcând spatele societății, creându-și comunități în care sunt între ei, în care se înțeleg între ei, se recunosc între ei, își găsesc modelele pe care le urmează. Aici este eșecul nostru ca societate.”
Într-un climat dominat de seducția rețelelor de socializare, mai spune Ciprian Mihali, școala și profesorul au șanse infime să țină piept industriilor atenției care vin dinspre internet
Ciprian Mihali: „Școala și profesorul au șanse infime să țină piept concurenței mult mai seducătoare și mult mai persuasive a industriilor atenției care vin de pe internet și de pe rețelele sociale. Și mai este un aspect. Faptul că un copil nu este atent la o oră, bunăoară la acel documentar pe care l-ați prezentat, nu înseamnă că el nu este atent deloc. Nu înseamnă că, dintr-o dată, el nu se mai concentrează. Înseamnă doar că atenția lui se mută înspre alți stimuli care sunt, în acel moment, mult mai interesanți pentru el. De altfel, pentru oricine, atenția îndelungată este un efort psihic foarte mare.”
Ciprian Mihali: Ar fi extraordinar să existe studii științifice în România care să arate efectele grave ale acestui fenomen profund adictiv asupra psihicului copiilor
Marcel Bartic: În Australia, de pildă, a fost interzis accesul tinerilor sub 16 ani, asta însemnând, nu știu, Facebook, Instagram, TikTok, toate acestea, și se pare, totuși, că politicienii care au luat această decizie au ignorat sugestiile, recomandările sau studiile făcute de cercetătorii din Australia, din diverse domenii conexe subiectului. Credeți că este posibil ca, măcar o dată, în istoria post-decembristă a societății noastre, să ne uităm un pic la ce spun studii, la ce spun specialiștii?
Ciprian Mihali: „Am citit articolele din Australia, am citit recomandările, știți, cei 140 de cercetători din marile universități australiene, în care intră psihologi, educatori, profesori, sociologi, experți în neurobiologie. Toate studiile lor au fost ignorate, așa cum ați spus, și a fost adoptată măsura cea mai simplă. Dar măsura cea mai simplă de luat este și cea mai greu de respectat. […] Educație plus interzicere este cel mai ușor lucru de luat la nivel politic. Cea mai ușoară decizie. Politicienii vor spune: de mâine interzicem accesul copiilor sub 16 ani sau sub 15 ani la rețelele sociale. Aplicarea acestei măsuri va fi o oroare. Noi avem un talent în spațiul românesc, un talent cultural exersat de secole, de a păcăli regulile. Prin urmare, dacă noi, adulții, avem acest exercițiu, cu siguranță că îl au și copiii. Vor ști mult mai ușor să fenteze regulile și să păcălească modalitățile de înscriere sau de folosire a rețelelor sociale. Ar fi extraordinar să existe niște studii la nivelul societății românești, niște studii științifice care să demonstreze efectele teribile asupra psihicului copilului ale acestui fenomen profund adictiv. Este un fenomen profund adictiv, care creează, cum am spus, perturbări și deformări ale structurilor neuropsihologice ale tinerilor. Interdicția nu va rezolva nimic. Din potrivă, dacă noi am ține cont măcar de câteva dintre măsurile propuse de cercetătorii australieni, ar fi extraordinar. Bunăoară, orice discuție publică despre măsurile privind raportarea copiilor la rețelele sociale trebuie luată împreună cu aceștia, cu reprezentanți, cu adolescenți, cu elevi din gimnaziu, ca să vedem cum se raportează ei la acest fenomen.”
