Procurorii cer ca anchetele în cazurile de corupție comise de magistrați să fie făcute de DNA, după ce activitatea Secției de urmărire penală a Parchetului General a arătat disfuncționalități în acest proces | AUDIO
Sursa foto: Inquam Photos/ Ovidiu Micsik
Procurorii cer ca Direcția Națională Anticorupție să se ocupe de anchetele în cazurile de corupție comise de magistrați. DNA dispune de tehnică specială și de anchetatori mai bine pregătiți pentru astfel de cazuri, precizează procurorii. S-ar reveni astfel la vechea reglementare schimbată în 2018, când a fost înființată controversata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, eliminată după patru ani de funcționare. În prezent, investigațiile care vizează fapte de corupție în cazul judecătorilor și procurorilor sunt coordonate de procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului General.
În urma unei consultări a procurorilor din țară, s-a stabilit că investigarea infracțiunilor de corupție comise de magistrați trebuie să revină în competența Direcției Naționale Anticorupție.
Recomandarea apare într-o analiză a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit instituției, activitatea actualei Secții de urmărire penală a Parchetului General prezintă disfuncționalități semnificative în anchetarea magistraților suspectați de corupție.
Astfel, după 2018, au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție doar doi magistrați, față de aproximativ 160 trimiși în judecată anterior acestui an, când anchetele erau coordonate de DNA, atrag atenția procurorii.
Direcția Națională Anticorupție are un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros.
De asemenea, beneficiază de tehnică de supraveghere și dispune de informaticieni și investigatori financiari, subliniază procurorii.
Actuala soluție de investigare, prin Secția de urmărire penală a Parchetului General, afectează eficiența urmăririi penale și încrederea publică în justiție, deoarece induce percepția că ar exista un regim juridic „privilegiat”, se mai arată în analiza Secției pentru procurori a CSM, care a fost trimisă la Ministerul Justiției, în Parlament, dar și la Comitetul pentru revizuirea legilor justiției organizat la Guvern.
