CEDO a respins plângerile unor judecători privind plata incompletă a despăgubirilor salariale de către statul român. Decizia este definitivă
Sursa foto: Shutterstock
Decizie importantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în cazul plăților eșalonate ale Guvernului către unii magistrați români. CEDO a respins plângerile unor judecători și foști judecători care reclamau că statul român nu a executat integral hotărârile prin care fusese obligat să le plătească despăgubiri pentru diferențe salariale. CEDO a considerat că, în contextul dificultăților economice și bugetare excepționale, măsurile luate de autorități pentru plata treptată a sumelor au urmărit un echilibru între interesele publice și cele private. Curtea a subliniat însă că lipsa banilor nu justifică, în sine, neexecutarea hotărârilor judecătorești. Decizia este definitivă.
CEDO a respins joi, 22 octombrie, plângerile unor judecători și foști judecători care reclamau că statul român nu le-a plătit integral despăgubirile stabilite prin hotărâri judecătorești.
Este vorba despre plângerile a cinci magistrați români – judecători sau foști judecători – din Deva, Coaș și Sibiu, care au obținut hotărâri judecătorești favorabile prin care Ministerul Justiției și instanțele la care și-au exercitat funcția de magistrat au fost obligate să le acorde beneficii financiare, respectiv sume cuprinse între 30 000 de euro și 570.000 de euro.
Statul a decis ca sumele să fie plătite eșalonat, având în vedere valoarea mare a sumelor și a existenței unui val succesiv de astfel de cereri.
Prin decizia de pe 22 octombrie, CEDO a respins cererile ca vădit neîntemeiate.
Curtea Europeană a considerat că, în circumstanțele excepționale ale acestei cauze, întârzierile nu au încălcat esența dreptului lor de a obține executarea hotărârilor.
De ce a respins CEDO cererile magistraților
Curtea a avut în vedere mai multe aspecte. Pe de o parte, România s-a confruntat cu dificultăți economice și bugetare severe. Autoritățile au făcut ajustări succesive pentru a plăti treptat sumele datorate, încercând, în același timp, să redreseze finanțele publice și să mențină serviciile esențiale.
Totodată, CEDO a considerat că situația avea circumstanțe excepționale. În acest context, Curtea nu a concluzionat că întârzierile au afectat esența dreptului reclamanților de a obține executarea hotărârilor sau că le-au impus o povară individuală excesivă.
În același tiomp, Curtea a criticat anumite evoluții din sistemul judiciar. Potrivit instanței europene, jurisprudența instanțelor naționale a contribuit la modificarea cadrului aplicabil remunerației magistraților, fără modificarea formală a legilor relevante.
De asemenea, CEDO a remarcat riscul apariției unor conflicte de interese atunci când judecătorii decid asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia ei înșiși și a unei tensiuni între puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului.
Puteți vedea întreaga decizie a CEDO aici.
