Prima pagină | 9 august 2018
Bate vânt de stagiu militar obligatoriu, titrează Adevărul. Mişcările belicoase ale Moscovei schimbă strategiile de personal ale generalilor din ţările europene. În mai multe cancelarii, între care şi cea de la Bucureşti, se discută despre reintroducerea stagiului militar, în paralel cu dezvoltarea armatelor profesioniste. În România, serviciul militar obligatoriu este suspendat, nu eliminat Recruţii vor fi folosiţi în situaţii care ţin de siguranţă naţională, şi nu în misiunile periculoase din afara ţării. În urma creşterii tensiunilor între NATO şi Moscova pe fondul anexării Crimeei de către Rusia, în mai multe ţări europene s-au înmulţit discuţiile despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu. În acest moment, acest stagiu este obligatoriu în ţări europene ca Grecia, Turcia, Danemarca, Norvegia, Lituania, Austria, Cipru sau Finlanda. Şi în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) s-au purtat în ultima vreme discuţii pe această temă, pe fondul lipsei acute de personal şi mai ales din cauza lipsei de interes a tinerilor care nu s-au înghesuit să ocupe posturile de rezervist voluntar vacantate de Armata Română. La noi, prin lege, aşa cum a precizat şi ministrul Apărării, Mihai Fifor, serviciul militar obligatoriu este suspendat, nu eliminat. Totuşi, conform declaraţiilor oficiale, responsabilii militari spun că nu au făcut demersuri oficiale pe lângă Guvern pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Surse militare spun că dacă va fi introdus acest stagiu obligatoriu va fi, ca şi în cazul altor ţări, unul de pregătire a rezerviştilor care ar putea fi concentraţi în situaţii extreme. După terminarea stagiului, la anumite perioade de timp, rezerviştii ar putea fi chemaţi pentru reinstruire pe o perioadă de 15 zile calendaristice.
România Liberă scrie că Ministerul Educației finanțează mai multe olimpiade și concursuri în limba maghiară decât în limba română. Mai mult, singurele concursuri de matematică finanțate cu bani de la statul român sunt în limba maghiară. Lista concursurilor școlare cu finanțare de la MEN a fost aprobată printr-un ordin de ministru semnat de fostul șef al Învățământului românesc, Liviu Marian Pop. Dar situația nu este una excepțională. De ani buni, Ministerul Educației dă mai mulți bani pentru concursuri școlare în limba maghiară. Coincidență sau nu, de mai bine de zece ani, funcția de secretar de stat pe învățământ în limbile minorităților este ocupată de persoane de naționalitate sau etnie maghiară. Până acum aproximativ un an, funcția menționată a fost ocupată de András György Király, care a fost înlocuit de Irina Elisabeta Kovács. Potrivit Ministerului Educației, bugetul pentru finanțarea olimpiadelor și concursurilor școlare a fost de 6 milioane de lei anul acesta.
Jurnalul Naţional consemnează că medicii sunt loviți de „bolile profesionale” ale politicii. Alături de jurişti, medicii au reprezentat o pondere importantă printre politicieni, atât la nivel local, cât şi central, însă puţini dintre ei au avut o carieră cu adevărat importantă. Unii dintre ei s-au reîntors la profesie după o scurtă perioadă, alţii au ajuns să aibă probleme cu legea, iar unii, chiar dacă au perseverat, nu au obţinut funcţii de prim rang în statul român. „Bolile profesionale” ale politicii nu i-au ocolit nici pe ei: traseismul şi corupţia.
Ziarul Financiar publică topul sectoarelor care au făcut cele mai multe noi angajări. Companiile din comerţ, sănătate şi IT&C au creat peste jumătate (53%) din totalul celor peste 87.000 de joburi noi din perioada iunie 2017 – iunie 2018. Efectivul de salariaţi din economie a ajuns la 4,94 milioane de persoane la finalul lunii iunie, fiind în creştere cu 87.500 de persoane faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Curaj, titlul mare de pe prima pagină a Gazetei Sporturilor. FCSB, CFR şi U Craiova forţează, joi, accesul în play-off-ul Ligii Europa. Oltenii au cea mai grea misiune, în faţa Leipzig, o echipă care valoarează cât toată Liga I.
