Prima pagină, 16 mai 2017

Adevărul scrie că a continuat şi ieri să facă victime masivul atac cibernetic, care a afectat sute de mii de sisteme informatice în toată lumea. În România, mai multe companii, printre care şi Dacia, şi Institutul Naţional de Statistică au avut sistemele afectate. Experţii spun însă că valul de atacuri putea avea consecinţe mult mai grave dacă hackerii nu doreau doar bani. Mai mult de 200.000 de computere din peste 150 de ţări au fost afectate până acum de programul maliţios.

România Liberă publică ghidul potlogăriilor. Criza financiară şi goana după bani fără scrupule au dus la apariţia a tot mai multe metode pentru păcălirea credulilor. Sunt persoane care renunţă uşor la salariu sau la pensie pentru un câştig imediat fabulos, dar în realitate mincinos. Cea mai cunoscuta dintre escrocherii e metoda ‘Accidentul’. Dar sunt altele şi mai elaborate: au existat victime care au crezut că au dat lovitura la loz în plic sau că au dat peste chilipirul vieţii la oale de firmă, doar ca sa constate, ulterior, că au rămas cu buzunarele goale. În mod evident, cea mai expusă categorie este cea a persoanelor în vârsta, iar momentul ales este ziua de pensie. Atunci sunt date cele mai multe lovituri. Escrocii se bazează pe faptul că, în acea zi, persoanele în vârstă lasă banii la vedere, în casă, după ce i-au primit de la poştaş.

Jurnalul Naţional notează că euro-satul românesc a rămas de căruţă. Din 2007 încoace, de la momentul aderării, atorităţile u avut la dispoziţie miliarde de euro pentru modernizarea zonelor rurale. Se vede cu ochiul liber că nu au ştiut să folosească banii. România a rămas tot la coada clasamentului, fiind ţara cu cele mai multe wc-uri în fundul curţii. Autorităţile au făcut regulile de așa natură încât să împiedice accesul la finanţare tocmai a comunelor care aveau cea mai mare nevoie de aceşti bani.

Ziarul Financiar dezvăluie din culisele businessului din România. O companie austriacă de construcţii fără angajaţi a avut afaceri de 162 milioane de lei. Constructorul a lucrat la cea mai lungă linie de tramvai din Cluj-Napoca şi la calea ferată Vinţu de Jos – Simeria.

Gazeta Sporturilor observă o gaură de 5,3 milioane de euro la Federaţia Română de Fotbal. Conform bilanţului contabil pe 2016, depus la Ministerul Finanţelor, FRF a cheltuit anul trecut peste 22 de miloane de euro. De când este condusă de Răzvan Burleanu, federaţia a înregistrat pierderi în 2014 şi 2016. Singurul an pe plus a fost 2015.