Povestea uneia dintre cele mai vechi biserici din țară: Biserica reformată din Sântămaria Orlea | GALERIE FOTO

Biserica Reformată Sântămaria Orlea, aflată în județul Hunedoara, este un loc sacru ce îmbină frumusețea arhitecturală cu spiritualitatea profundă.

Biserica Sântămaria Orlea își are rădăcinile în secolul al XIII-lea, iar ultimele adăugiri ale construcției au avut loc în secolul al XV-lea. Cu o istorie de opt secole, această biserică a fost martora unor momente semnificative din evoluția spirituală și culturală a regiunii Transilvania.

“În 1985, Nicu a reușit să salveze biserica, în primul rând acoperișul, pentru că era în pericol de prăbușire. Ulterior, Nicu a descoperit foarte multe date despre biserică, mulți ani din viață i-a petrecut prin arhive, în căutare de informații despre biserică”, l-a prezentat ghidul național Costin Corboianu pe administratorul Bisericii Sântămăria Orlea, Nicolae Giredia.

“Este cea mai veche biserică din țară, cu cele mai vechi picturi din spațiul românesc”, susține Nicu, administratorul bisericii.

Specialiștii încearcă să stabilească care dintre cele două biserici este mai veche din România, Biserica din Densuș sau Biserica Sântămăria Orlea, ambele situate în județul Hunedoara.

“Din punct de vedere clădirii, Biserica din Densuș este mai veche, dar nu ca biserică.

Prima dată, la Densuș a fost sanctuar de sacrificii umane și animale închinate zeilor, în perioada lui Burebista și Decebal. Apoi, în perioada romană, a fost mausoleu a unui general roman.

În perioada cnezată este pe rând schit sau capelă de curte. Biserică devine abia pe la 1720, ca biserică greco-catolică”, a descris Nicu biserica din Densuș.

“Aici este cea mai veche biserică din țară, cu cele mai vechi picturi din țară. O găsim funcțională ca biserică creștină, a tuturor, la 1243. Este construită pe un vechi castru roman, cu o întăritură romană de 2000 de ani.

Pavaje romane de interior

Biserica are un subteran mare, nepregătit pentru vizitare. Acolo se găsesc două sicrie metalice, sigilate cu plumb, la capete au un fel de coroană regală. Nu știm cine sunt acolo, nu s-au făcut cercetări arheologice.

Încă de la 1243, biserica a fost găsită cu primele ei picturi, o draperie orientată în jos, de jur împrejurul bisericii și cele 12 semne, cercuri și crucea. Sunt semnele de consacrare a bisericilor creștine. La 1300, biserica se transformă în biserica catolică, iar la 1311 este terminat al doilea set de picturi.

Pigmentele de vopseluri sunt aduse din sudul Italiei, din plante uleioase și pulblere de piatră: cărămiziu, alb, negru, albastru deschis, albastru închis.

Al treilea set de picturi datează din perioada lui Iancu de Hunedoara, când au fost realizate șase picturi noi: două în altar, două la intrare, în partea stângă, sub cupolă, și încă două în partea dreaptă.

Tot în timpul lui Iancu de Hunedoara s-au adus adăugiri la biserică: cei doi stâlpi de susținere și partea de sus, adică partea regală pentru cor și orgă”, a explicat Nicu.

Cu o istorie lungă și un impact profund asupra comunității, această biserică este un simbol al identității și valorilor culturale. Păstrarea și conservarea ei sunt esențiale pentru a asigura că această biserică să strălucească și să inspire generațiile viitoare.

Foto: Lavinia Dragomir