Povestea drumului care nu e – AUDIO
Burundi, Zimbabwe, Liberia, Tanzania, El Salvador, Sierra Leone, Mongolia, Nepal sau Bosnia-Herțegovina… Ce au în comun toate aceste țări?
Printre altele, drumuri mai bune ca cele din România. Conform unui raport al Forumului Economic Mondial, infrastructura rutieră a României se află pe locul 120 din 137 de state analizate.
Dincolo de statistică seacă, se află oamenii care depind de aceste drumuri și în cazul în care nu știați, în România există și drumuri naționale de pământ.
Da, ați citit bine! În teorie, pe un drum național s-ar putea circula cu 50 de kilometri în localități și cu 90 în afara lor, însă Drumul Național 7D arată mai degrabă a drum forestier.
DN 7D traversează Țara Loviștei și leagă Sibiu de Curtea de Argeș. Zona este superbă și dacă sunteți din București și vreți să ajungeți la Sibiu, traseul care include Drumul Național 7D are doar 240 de kilometri.
Varianta consacrată, care include Dealul Negru și toată Valea Oltului, zone în care au loc în mod frecvent accidente grave, are 280 de kilometri.
Și dacă tot a venit vorba, când pe Valea Oltului au loc accidente, traficul este deviat în mod frecvent pe DN 7D.
Și la fel de frecvent, șoferii care o iau pe acest drum național rămân împotmoliți sau cu baile de ulei sparte.
GALERIE FOTO
Dar ce se întâmplă cu localitățile de pe Drumul Național 7D? Oamenii își găsesc de muncă în zonă? Dacă nu, pot să facă naveta până la Sibiu sau Râmnicu Vâlcea? Odată ajunși acolo, se mai întorc în locurile în care s-au născut? Se încumetă cineva să facă turism în Țara Loviștei?
Problemele provocate de drumul cu aspect medieval sunt extrem de multe, dar care sunt soluțiile?
Drumul Național 7D se află în subordinea Ministerului Transporturilor, prin Compania Națională de Drumuri.
Așa că cel puțin teoretic, soluția se află în mâinile lor. În realitate, DN 7D a fost până în 2003 drum județean și motivele pentru care a devenit național sunt cel puțin discutabile.
